Criza de la Cotroceni prelungește blocajul politic. Ce riscă România fără guvern cu puteri depline

România se află, din 25 iunie, în a 51-a zi fără un guvern cu puteri depline. Noile consultări de marți de la Palatul Cotroceni, București, nu au produs încă un rezultat cert. Blocajul se prelungește după două încercări eșuate de desemnare a unui premier de către președintele Nicușor Dan.

Ultima formulă testată a căzut clar în Parlament: cabinetul propus de Adrian Veștea a strâns 189 de voturi „pentru”, cu 44 sub pragul necesar de 233. Diferența arată cât de departe este încă o majoritate funcțională, chiar și față de o învestitură la limită.

Situația actuală nu este doar o problemă de aritmetică parlamentară. Un executiv interimar are spațiu redus pentru decizii majore, iar această limitare afectează proiectele care cer asumare politică și continuitate administrativă, inclusiv cele legate de PNRR. În paralel, partidele negociază atât numele unui premier, cât și raportul de forțe pentru lunile următoare.

Președintele Nicușor Dan a făcut deja două propuneri. Eugen Tomac s-a retras înainte să ajungă în Parlament, iar Adrian Veștea a pierdut votul de învestitură. Faptul că niciuna dintre cele două variante nu a fost susținută până la capăt de partide arată că dificultatea nu stă doar la Cotroceni, ci și în incapacitatea formațiunilor de a-și asuma un compromis care să dureze mai mult de câteva zile.

Două guverne minoritare sunt discutate, însă ambele depind de sprijin extern

Primul scenariu aflat în discuție este un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu, șeful PSD, considerat în acest moment varianta cea mai probabilă pentru funcția de premier. Formula ar avea nevoie de susținerea PNL, UDMR și a grupului minorităților pentru a trece de Parlament. Un avantaj pentru acest scenariu este că liderul PSD a primit deja votul partidului.

Al doilea scenariu este un cabinet minoritar PNL-USR-UDMR. Numai că și această variantă ar depinde tot de voturile PSD la învestitură, ceea ce mută centrul deciziei în același loc: la disponibilitatea social-democraților de a susține, măcar temporar, un guvern pe care nu l-ar conduce.

Pentru public, diferența dintre cele două formule nu este doar una de siglă. Un guvern minoritar poate funcționa doar dacă are un acord politic minim, adică o înțelegere scrisă sau asumată public pentru votarea proiectelor considerate esențiale și pentru evitarea unei crize noi imediat după instalare. Fără acest tip de pact, orice executiv pornește cu riscul de a cădea la primul test parlamentar.

Ambele variante discutate au un numitor comun: un acord politic pentru trecerea proiectelor importante și promisiunea că nu va fi depusă o moțiune de cenzură până la finalul anului. O astfel de înțelegere ar însemna o suspendare temporară a războiului politic pe subiectele care țin statul în mișcare.

USR împinge din nou ideea rotativei; PSD rămâne cheia votului

USR susține revenirea la formula rotativei guvernamentale: un premier al alianței PNL-USR-UDMR până anul viitor, urmat apoi de un prim-ministru de la PSD. Este o încercare de a împărți costul politic al guvernării și de a oferi fiecărui partid o garanție că nu intră într-o construcție din care iese complet pierzător.

Această soluție cere însă un nivel ridicat de încredere între partide, încredere pe care nu au arătat-o convingător până acum. De asemenea, cere timp. Iar timpul este tocmai resursa care se subțiază cel mai repede.

Pe 30 iunie, parlamentarii intră în vacanță, iar activitatea s-ar putea relua cu greu până la 1 septembrie. Aceasta înseamnă că fereastra pentru o nouă desemnare și pentru un vot de învestitură este foarte îngustă. Dacă nu apare rapid o formulă acceptată politic, blocajul actual riscă să se prelungească în plină vară, când Parlamentul lucrează greu și negocierile se întind.

Consultările de marți nu au dat un rezultat clar, iar anticipatele rămân greu de atins

Informațiile disponibile până acum nu arată rezultatul exact al consultărilor de marți de la Palatul Cotroceni, București. Nu a fost anunțat încă dacă președintele Nicușor Dan va merge pe un nume deja discutat sau va încerca o nouă surpriză, după precedentul cu Eugen Tomac și Adrian Veștea.

Potrivit Libertatea, după respingerea cabinetului Veștea a revenit în discuție și scenariul alegerilor anticipate. Numai că această variantă este greu de activat, pentru că dizolvarea Parlamentului și declanșarea anticipatelor sunt condiționate strict de Constituție. Cu alte cuvinte, anticipatele sunt mai degrabă un instrument de presiune în negocieri decât o ieșire rapidă din impas.

Refuzul AUR de a susține Guvernul Veștea a contat în ecuația care a dus la eșecul din Parlament. Când un cabinet propus rămâne la 189 de voturi, cu 44 sub necesar, fiecare partid care refuză sprijinul mută discuția din zona compromisului în cea a blocajului prelungit.

Realitatea politică a momentului arată că favoritul pentru funcția de prim-ministru rămâne Sorin Grindeanu, șeful PSD, fiind numele care apare în scenariul considerat astăzi cel mai probabil. Fără o decizie înainte de 30 iunie, instalarea unui guvern cu puteri depline s-ar putea lovi de intrarea Parlamentului în vacanță, iar activitatea s-ar putea relua cu greu până la 1 septembrie.