Rusia amenință 4 țări NATO și invocă dreptul la autoapărare
Tensiunile dintre Rusia și NATO ating un nou prag, după ce Moscova a amenințat direct patru state membre ale Alianței: Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat joi că țara sa își rezervă „dreptul la autoapărare” dacă dronele ucrainene continuă să lovească teritoriul rus după ce tranzitează spațiul aerian al acestor țări.
Avertismentul a fost transmis fără ca Moscova să prezinte vreo dovadă publică în sprijinul acuzațiilor.
Acuzații de complicitate și amenințarea cu Articolul 51
Serghei Șoigu, care ocupa funcția de ministru al Apărării atunci când Rusia a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, a făcut referire directă la atacuri ucrainene care au vizat Ust-Luga, un important port rusesc situat în Golful Finlandei. El susține că dronele folosite în aceste operațiuni ar fi traversat spațiul aerian al statelor baltice și al Finlandei. În viziunea sa, există doar două explicații posibile pentru aceste incidente.
„Acest lucru s-ar putea întâmpla în două scenarii: fie sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt extrem de ineficiente… fie statele în cauză permit în mod deliberat folosirea spațiului lor aerian, ceea ce înseamnă că sunt complici activi la agresiunea împotriva Rusiei”, a declarat Șoigu. El a sugerat că a doua variantă ar oferi Moscovei un pretext legal pentru o reacție militară.
Mai exact, oficialul rus a invocat un articol fundamental al dreptului internațional pentru a-și justifica amenințarea. „În acest din urmă caz, în baza dreptului internațional, articolul 51 din Carta ONU, privind dreptul inerent al statelor la autoapărare în cazul unui atac armat, devine aplicabil”, a adăugat Șoigu. Invocarea acestui articol este o modalitate prin care Kremlinul încearcă să construiască o justificare pentru eventuale acțiuni de retorsiune împotriva unor state membre NATO.
Reacția Kievului: O provocare deliberată a Rusiei
Statele baltice, vizate direct de avertismentul lui Șoigu, au respins în mod constant acuzații similare venite de la Moscova. Oficialii de la Tallinn, Riga și Vilnius au calificat în repetate rânduri aceste afirmații drept false și au negat categoric că Ucraina ar fi folosit spațiul lor aerian pentru a lansa atacuri.
Or, Ucraina prezintă o versiune complet diferită a evenimentelor, sugerând că Rusia este cea care orchestrează provocări.
Ministrul de Externe adjunct al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat anterior că serviciile de informații de la Kiev dispun de date care indică o strategie deliberată a Moscovei. Potrivit acestuia, Rusia a redirecționat intenționat drone către spațiul aerian al statelor baltice și al Finlandei. Scopul acestei manevre ar fi intensificarea tensiunilor, testarea vigilenței apărării aeriene a NATO și crearea de incidente diplomatice care să submineze sprijinul pentru Ucraina.
Această contra-narațiune se bazează pe incidentele menționate chiar de Șoigu, în care drone s-au prăbușit pe teritoriul Finlandei și al statelor baltice, dar pe care Kievul le atribuie unei diversiuni rusești.
Un model de intimidare constantă
Amenințările lui Șoigu nu sunt un incident izolat, ci se înscriu într-o campanie mai largă de intimidare. Cu doar o zi înainte, Moscova a lansat un avertisment separat legat de sprijinul european acordat capacităților Ucrainei în domeniul dronelor. Kremlinul a afirmat că acest ajutor ar putea avea „consecințe imprevizibile” și a acuzat mai multe țări europene că au devenit parte a „flancului strategic” al Kievului.
Acest sprijin este unul concret, în condițiile în care țări precum Olanda au alocat sute de milioane de euro pentru achiziția de drone pentru armata ucraineană. Atacurile cu drone ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia au devenit tot mai frecvente și mai eficiente, provocând pagube considerabile.
De la începutul războiului la scară largă, în februarie 2022, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări la adresa țărilor europene care oferă sprijin militar și financiar Ucrainei.
