Rusia emite un avertisment special statelor baltice Europa nu are rachete
Moscova a emis un „avertisment special” statelor baltice pentru presupusa „furnizare de spațiu aerian” în timpul atacurilor ucrainene asupra porturilor rusești de la Marea Baltică. Tensiunea dintre Rusia și țările NATO crește, iar un război în Europa poate începe oricând, într-un moment în care continentul nu are suficiente rachete cu rază lungă de acțiune.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că avertismentul face aluzie la „operațiunea specială”, termenul folosit de Kremlin pentru invazia din Ucraina.
„Aceste țări au primit un avertisment adecvat. Dacă regimurile acestor țări au vreun pic de bun simț, vor ține cont. Dacă nu, vor trebui să se confrunte cu un răspuns”, a avertizat Zaharova. Declarații similare au fost făcute cu câteva zile înainte și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Zvonurile privind o posibilă implicare a statelor baltice au apărut în presa rusă după ce drone ucrainene care se îndreptau spre porturile rusești au intrat pe teritoriul acestora. Ucraina susține însă că dronele au fost deviate de sistemele de război electronic ale Rusiei.
Europa, nepregătită pentru un conflict
Escaladarea forțată de Rusia vine într-un moment considerat oportun de Moscova, deoarece Europa nu are suficiente rachete cu rază lungă pentru a răspunde unui atac. Analiștii militari avertizează că, dacă un conflict ar izbucni mâine, stocurile de armament s-ar epuiza în câteva zile sau săptămâni. Europa are nevoie urgentă de linii de producție scalabile pentru a asigura o aprovizionare continuă.
Lituania va primi luna aceasta cel de-al treilea sistem de rachete sol-aer NASAMS III, a cărui achiziție a fost anunțată în 2024.
Dar, potrivit lui Fabian Hofmann, cercetător în segmentul armelor cu rachete, acest lucru este departe de a fi suficient. Într-o analiză pentru portalul german Hartpunkt, el arată că Europa trebuie să accelereze proiectele de fabricare a rachetelor și să comande mii de unități, nu sute, dacă vrea să fie pregătită pentru un război cu Rusia, care ar putea izbucni spre sfârșitul anilor 2020. Hofmann subliniază că experiența conflictului dintre SUA și Iran a demonstrat un consum de rachete cu rază lungă de acțiune la un ritm fără precedent.
Proiecte lente și dependență de importuri
Țările europene au în derulare mai multe proiecte, însă progresul este extrem de lent, multe fiind încă în „stadiu conceptual”. Franța pare cea mai avansată, intenționând să înceapă în 2027 producția în masă a rachetei One Way Effector, cu o rază de acțiune de 500 km și un focos de 40 kg. Tot francezii lucrează la o dronă similară cu „Shahed”, denumită Chorus, care ar urma să fie produsă la uzinele Renault.
În schimb, Germania a lansat un proiect pentru 600 de rachete de croazieră Taurus NEO, dar livrările sunt planificate abia pentru începutul anilor 2030, mult prea târziu pentru scenariul unui conflict iminent. Și alte programe se mișcă greu: proiectul paneuropean ELSA a eșuat, iar Marea Britanie a lansat proiectele Brakestop și Nightfall, dar viitorul lor este incert.
Pentru a acoperi deficitul, unele state europene se bazează pe importuri. Statele baltice au cumpărat sisteme M142 HIMARS, care includ rachete ATACMS. Cifrele sunt însă extrem de mici: Letonia are 10 astfel de rachete, Lituania 18, Estonia până la 200, iar Polonia a anunțat 45 de unități. Polonia și Norvegia au comandat rachete sud-coreene K239 Chonmoo, iar Franța ia în considerare aceeași opțiune.
Practic, fiecare stat din afara Europei care se pregătește de război, de la China și SUA la Australia, Japonia și Coreea de Sud, investește masiv în tehnologia rachetelor și a dronelor cu rază lungă de acțiune. Statele europene sunt singurele care au ales o cale diferită, una care se abate de la experiențele recente ale altora. Aliații și rivalii Europei presupun că intrarea într-un război de mare intensitate fără arsenale substanțiale nu este o opțiune viabilă.
