Șapte pacienți internați voluntar ar fi fost imobilizați ilegal la un spital de psihiatrie. Cum a început ancheta

Douăzeci de angajați ai Spitalului de Psihiatrie Săpunari, județul Călărași, sunt cercetați sub control judiciar într-un dosar care vizează lipsirea de libertate în mod ilegal și abuzul în serviciu, după ce anchetatorii au reclamat imobilizarea ilegală a unor pacienți cu afecțiuni psihice acute. Dosarul a fost deschis după o sesizare a Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

În practică, ancheta privește șapte pacienți internați voluntar care, între 6 iulie și 25 august 2025, ar fi fost supuși în mod repetat unor măsuri de contenționare de către personalul medical. Numai că internarea voluntară are o miză juridică directă: pacientul nu este lipsit automat de libertate, iar orice imobilizare trebuie făcută strict în condițiile, procedurile și pe durata prevăzute de Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice. Dacă suspiciunile se confirmă, ancheta nu privește doar o abatere internă, ci felul în care au fost tratate persoane aflate într-una dintre cele mai vulnerabile poziții din sistemul medical.

Potrivit datelor comunicate în dosar, este vorba despre 23 de infirmieri și asistenți medicali care ar fi dispus imobilizarea pacienților fără respectarea cadrului legal. Dintre aceștia, 20 au fost puși sub control judiciar. Diferența contează pentru evoluția anchetei: măsura a fost dispusă doar pentru o parte dintre persoanele vizate inițial, iar cercetările continuă și pentru celelalte fapte reclamate.

Miza publică trece dincolo de acest spital din Săpunari, județul Călărași. Cazul pune în discuție felul în care sunt respectate drepturile pacienților cu tulburări psihice în unități unde personalul are putere directă asupra libertății de mișcare, a tratamentului și a documentelor medicale. Iar când suspiciunile vizează pacienți internați voluntar, controlul legal al contenționării devine esențial, fiindcă orice abatere poate transforma o măsură medicală excepțională într-o restrângere nelegală a libertății.

Perchezițiile au vizat 23 de persoane, iar acuzațiile din dosar merg dincolo de abuz în serviciu

Pe 10 iunie, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Călărași au făcut 24 de percheziții și au pus în executare 23 de mandate de aducere în acest dosar. Acțiunile au avut loc în cadrul operațiunii Jupiter, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române.

Conform Adevarul, Inspectoratul de Poliție Județean Călărași a arătat că persoanele vizate sunt cercetate nu doar pentru lipsire de libertate în mod ilegal și abuz în serviciu, ci și pentru fals intelectual, uz de fals și purtare abuzivă. Asta ridică miza anchetei și asupra actelor întocmite în spital, nu doar asupra comportamentului față de pacienți.

Dar dosarul lasă deocamdată mai multe întrebări fără răspuns public. Nu au fost comunicate starea actuală a celor șapte pacienți și nici eventualele măsuri medicale sau administrative luate după sesizare. Nu a fost anunțat public nici dacă angajații puși sub control judiciar au fost suspendați din funcție, nici ce decizii a luat conducerea unității imediat după apariția suspiciunilor.

De ce contează juridic termenul de contenționare

Contenționarea este imobilizarea pacientului, o măsură permisă doar în situații limitate și cu reguli clare privind motivul, durata și documentarea. În acest dosar, anchetatorii susțin că tocmai aceste condiții nu ar fi fost respectate. Și aici este punctul sensibil: într-un spital de psihiatrie, diferența dintre o intervenție legitimă și un abuz nu stă într-o formulare administrativă, ci în respectarea exactă a procedurii și în justificarea medicală pentru fiecare caz.

Pentru public, implicația este mai largă decât cazul unui singur județ. Dacă ancheta va confirma că pacienți internați voluntar au fost imobilizați repetat în afara cadrului legal, presiunea va cădea pe mecanismele de control din spitalele de psihiatrie, pe felul în care sunt verificate registrele și pe supravegherea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități sau tulburări psihice. Iar pentru sistemul sanitar, credibilitatea este pusă la încercare tocmai într-o zonă în care pacientul depinde aproape complet de personalul medical.

Cazul a pornit de la o sesizare externă, nu de la un control intern anunțat public

Dosarul penal a fost deschis după o sesizare formulată de Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Detaliul spune ceva despre traseul cazului: suspiciunile nu au fost făcute publice după o raportare internă a spitalului, ci după intervenția unei instituții de supraveghere a drepturilor persoanelor vulnerabile.

Iar acest lucru are o consecință practică pentru ce urmează. Ancheta penală va lămuri răspunderea individuală, însă rămâne deschisă problema verificării administrative și medicale: dacă au existat breșe de procedură, ele nu se opresc la persoanele puse acum sub control judiciar, ci pot privi felul în care erau aplicate și controlate măsurile de contenționare în unitate.

Până în acest moment, datele publice indică 20 de angajați sub control judiciar, 23 de persoane vizate în anchetă, șapte pacienți despre care procurorii susțin că ar fi fost imobilizați ilegal și o perioadă cercetată cuprinsă între 6 iulie și 25 august 2025.