Scandal uriaș la summitul european. Azerbaidjanul rupe relațiile din cauza a 14 rezoluții critice
Președintele Azerbaidjanului a anunțat suspendarea totală a cooperării cu Parlamentul European. Decizia a provocat un conflict public direct cu Roberta Metsola chiar în timpul summitului politic din Armenia.
REZUMAT:
- Președintele azer Ilham Aliyev a oprit orice colaborare cu legislativul european.
- Ruptura a fost provocată de adoptarea a 14 rezoluții critice la adresa regimului de la Baku.
- Securitatea energetică a Europei poate fi afectată de aceste tensiuni diplomatice majore.
Acuzații dure în fața a 50 de lideri europeni
Liderul de la Baku a lansat un atac neașteptat la adresa instituției europene.
Comunitatea Politică Europeană a reunit la Erevan lideri din Uniunea Europeană, țări vecine și state candidate. În fața reprezentanților din aproape 50 de națiuni, Ilham Aliyev a acuzat Parlamentul European că răspândește calomnii și minciuni despre țara sa. Mai exact, el a descris cele 14 rezoluții critice adoptate până acum drept o obsesie a eurodeputaților cu regimul azer. Președintele susține că oficialii europeni acționează de parcă ar dori să saboteze procesul de pace cu Armenia.
Acest acord istoric a fost mediat de Statele Unite anul trecut, stabilind un cadru diplomatic și economic după conflictul din Nagorno Karabah care a durat aproape patru decenii.
Și totuși, Aliyev a salutat eforturile Comisiei Europene de a extinde relațiile bilaterale, în contextul în care Bruxelles caută noi surse de petrol și gaze în regiunea Caucazului de Sud.
Însă reacția Parlamentului European a venit imediat.
„Suntem un organism democratic ales direct, cu rezoluții adoptate cu majoritate. Înțelegem că rezultatele pot fi incomode pentru unii, dar nu vom schimba niciodată modul în care lucrăm.”
Decizia care blochează negocierile
Roberta Metsola a cerut cuvântul într-o intervenție neprogramată pentru a respinge public afirmațiile.
Surse din Parlamentul European au declarat pentru Euronews că remarcile liderului azer nu erau pe agenda discuțiilor. Astfel, șefa legislativului european a fost nevoită să intervină rapid pentru a apăra istoricul instituției. Ruptura oficială vine după o nouă decizie controversată luată săptămâna trecută la Strasbourg.
Eurodeputații au adoptat o rezoluție care vizează reziliența democratică a Armeniei și critică acțiunile militare trecute ale Azerbaidjanului. Documentul cere protejarea identității, proprietății și patrimoniului cultural pentru armenii care au fugit din regiune în 2023. si textul califică detenția prizonierilor de război armeni drept injustă și solicită eliberarea lor imediată și necondiționată.
Dar răspunsul regimului de la Baku a fost extrem de dur.
Parlamentul azer a aprobat vineri o decizie inițiată de o comisie specială creată pentru a combate activitățile ostile la adresa țării. Hikmet Hajiyev, asistent al președintelui azer și șef al Departamentului de Afaceri Externe, a numit documentul european o rușine diplomatică și un eșec. Oficialul i-a acuzat pe membrii legislativului UE că blochează intenționat procesul de pace.
Răcirea bruscă a relațiilor cu Azerbaidjanul are un impact direct asupra securității energetice a cetățenilor europeni. Baku este un exportator major de petrol și gaze naturale către piața europeană. Or, Uniunea Europeană se bazează pe aceste resurse alternative pentru a menține prețurile la utilități sub control pentru populație, după renunțarea la importurile din Rusia.
Următorul summit al Comunității Politice Europene este programat să aibă loc chiar în Azerbaidjan, în luna mai 2028. Până atunci, Ilham Aliyev urmează să aibă discuții separate la Baku cu premierul italian Giorgia Meloni și cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
