Spania 2026: Ploi record cu 85% peste medie, cea mai întunecată lună din 30 de ani
Ianuarie 2026. O lună în care Spania a tras obloanele. A fost cea mai întunecată perioadă din ultimii 30 de ani, cu un cer permanent acoperit și un potop care parcă nu se mai termina. Un record negativ de soare. Și ploi mult, mult peste normal.
Agenția Statală de Meteorologie (Aemet) a publicat marți datele, citate de Mediafax. Oficial, luna a fost „foarte umedă în ceea ce privește precipitațiile și normală din punct de vedere al temperaturilor”. Dar cifrele spun altceva. S-au înregistrat, în medie, 119 litri pe metru pătrat. Asta înseamnă cu 85% peste media normală pentru perioada 1991-2020. O adevărată anomalie climatică.
Potop de la Mediterana la Atlantic
A plouat. Mult. Ianuarie 2026 a intrat în cărțile de istorie: a șaptea cea mai ploioasă lună ianuarie din 1961 încoace și a doua din acest secol, depășită doar de cea din 2001. Precipitațiile au lovit cel mai tare litoralul mediteranean, mai ales Comunitatea Valenciană și regiunea Murcia, dar și bucăți din nordul țării. Ironia sorții, coasta nordică, de la Marea Cantabrică, a avut mai mult noroc, cu valori apropiate de normal, ba chiar cu zone mai uscate. Nici arhipelagurile nu au scăpat, Balearele și Canarele fiind clasificate drept umede sau foarte umede.
Unde a dispărut soarele? 29 de ore furate de nori
Ploaia a fost una, dar lipsa luminii a fost resimțită de toată lumea. Ianuarie 2026 a avut cele mai puține ore de soare din 1996 până acum. A fost a doua cea mai întunecată lună de când există măsurători, adică din 1984. Cercetătorul Dominic Royé, analizând datele satelitare EUMETSAT, a scos la iveală o anomalie uriașă: am avut cu 29 de ore de soare mai puțin decât media. Doar ianuarie 1996 a fost mai sumbru, cu un deficit de 33 de ore. Spania continentală ar trebui să aibă cam 185 de ore de soare în ianuarie, dar în 2026 aproape toată țara a fost sub acest prag, cu câteva excepții notabile în Murcia, Almería și Insulele Baleare, unde soarele a rămas în limite normale.
Efectul psihologic al beznei: „Ne deprimă”
Fațada atlantică a suferit cel mai mult. Dramatic. În orașele din Galicia, soarele a dispărut aproape complet. Santiago de Compostela a avut cu 50% mai puține ore de soare. Vigo (48%) și A Coruña (46%) au fost la fel de afectate, dar recordurile negative absolute s-au înregistrat în Ourense (57%), Pontevedra (56%) și Lugo (55%). Ca să avem o idee, Madridul a avut o scădere de 20%, iar Sevilla de 30%. Impactul nu e doar în cifre. „Are un efect fiziologic, dar și psihologic, pentru că ne deprimă adesea, mai ales pe cei care locuim în nord”, a explicat Dominic Royé. E o senzație familiară și în România iarna. Norii sunt vinovații principali, dar un cer acoperit nu aduce mereu ploaie torențială, de aici și senzația asta continuă de întuneric.
Furtună după furtună: Când se ajunge la litera M în ianuarie
Probabil că și presa a contribuit la starea generală. „În presă se vorbește constant despre furtuni, mai ales că sunt fenomene de impact major și fiecare primește un nume”, adaugă cercetătorul. Sezonul acesta a stabilit un nou record. Ultima furtună, Marta, a fost a 13-a botezată. Aemet a confirmat: niciodată în istorie nu s-a ajuns la litera „M” atât de devreme, recordul anterior fiind 3 martie 2020. Și nu e gata. O nouă furtună, Nils, se pregătește să lovească Spania de miercuri.
