Starea Sănătății în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o speranță de viață printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Deși a înregistrat o creștere din anul 2000, aceasta rămâne cu aproape șase ani sub media europeană, conform unui raport recent al Comisiei Europene referitor la sănătatea publică în Uniune.

Mortalitate Evitabilă și Necesitatea Îmbunătățirii Serviciilor de Sănătate

Comisia Europeană a subliniat, într-un comunicat, că rata ridicată a mortalității evitabile și numărul semnificativ de decese cauzate de afecțiuni tratabile indică o necesitate urgentă de a aborda factorii de risc și de a îmbunătăți eficiența sistemului de sănătate.

„Speranța de viață la naștere variază considerabil în funcție de sex și nivelul de educație. De exemplu, bărbații cu studii superioare trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu educație minimă. Comportamentele de risc, cum ar fi alimentația nesănătoasă și sedentarismul, reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea populației. Deși rata obezității în rândul adulților este relativ scăzută comparativ cu alte țări din UE, incidența obezității infantile a crescut alarmant în ultimii ani. Aproximativ 30% dintre bărbați și doar 8% dintre femei fumează, iar fumatul în rândul adolescenților este, de asemenea, o problemă semnificativă. Consumul de alcool este ridicat, cu 50% dintre bărbați consumând în mod regulat cantități excesive. Deși nu au fost implementate recent inițiative pentru reducerea consumului de alcool, eficiența legislației din 2016 privind fumatul rămâne incertă”, se menționează în raport.

Finanțarea Sănătății: O Provocare Majoră

Cheltuielile pentru sănătate în România au atins un minim istoric, fiind semnificativ sub media altor state membre ale UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2% din PIB în 2017 comparativ cu media UE de 9,8%).

„Subfinanțarea sistemului de sănătate afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor populației. Pe măsură ce populația îmbătrânește și resursele se diminuează, va deveni din ce în ce mai dificil să se facă față acestor provocări. Cheltuielile sunt în principal direcționate către spitale, lăsând asistența primară și comunitară subdezvoltate”, se arată în document.

Ineficiența și Deficiențele Sistemului de Sănătate

Conform Comisiei Europene, ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv numărul excesiv de paturi de spital și subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii, agravează problemele asistenței primare.

„Strategia națională de sănătate pentru perioada 2014-2020, împreună cu stimulentele financiare din partea UE, vizează furnizarea de servicii de sănătate în condiții mai eficiente și îmbunătățirea colaborării între diferitele sectoare. Majoritatea cheltuielilor din domeniul sănătății sunt acoperite din fonduri publice (79%), dar contribuția „din buzunar” (aproximativ 20%) poate fi semnificativă, în special pentru grupurile vulnerabile. Cele mai mari cheltuieli „din buzunar” sunt pentru medicamente. De asemenea, distribuția inegală a serviciilor medicale și a personalului din domeniul sănătății creează obstacole în accesul la îngrijire, în special pentru cei din zonele rurale. Lacunele în acoperirea asigurărilor sociale lasă anumite grupuri, cum ar fi persoanele fără acte de identitate, expuse riscurilor”, se menționează în comunicat.

Deficitul de Personal Medical și Problemele de Guvernanță

Comisia Europeană a exprimat îngrijorare și cu privire la deficitul de personal în domeniul sănătății, care rămâne o problemă critică, România având unul dintre cele mai scăzute numere de medici și asistente medicale din Europa.

„În 2018, guvernul a răspuns acestei probleme printr-o Ordonanță de urgență care a dus la creșteri salariale semnificative pentru medicii rezidenți din spitalele publice. Această măsură a fost adoptată ca urmare a protestelor și se speră că va contribui la retenția personalului medical și la reducerea emigrației. Sistemul de sănătate din România se confruntă, de asemenea, cu probleme de guvernanță, lipsind evaluările sistematice ale performanțelor și transparența. Schimbările frecvente în conducere, cu peste 12 miniștri ai sănătății în ultimul deceniu, afectează stabilitatea și coordonarea reformelor”, se mai arată în raport.

În concluzie, speranța de viață în România, deși a crescut, rămâne printre cele mai scăzute din Uniune, cu un decalaj de aproape șase ani față de media UE.

Sursa: Financiarul.ro.