loan Horoba, fost președinte la două echipe din Liga 1, a adus în discuție provocările financiare și de identitate cu care se confruntă cluburile din România. Acesta subliniază că, fără sprijinul financiar al statului, echipele din provincie se află într-o situație precară. În acest context, Horoba laudă modelul de la Bistrița, care a reușit să dezvolte o infrastructură sportivă solidă și să implice tineretul în activități sportive.
Provocările cluburilor mici
Horoba afirmă că multe dintre cluburile din provincie sunt condamnate să dispară fără un sponsor privat de încredere. În absența unei finanțări constante, supraviețuirea acestor echipe pe termen lung devine imposibilă. De aceea, sprijinul public este crucial. Exemplul orașului Bistrița este relevant în acest sens. Aici, autoritățile locale au investit în infrastructura sportivă, ceea ce a dus la implicarea a mii de copii în diverse sporturi, inclusiv fotbal feminin și handbal.
Modelul Bistriței
La Bistrița, comunitatea a reușit să creeze un mediu propice pentru sport. Sala Polivalentă este aproape întotdeauna plină, iar copiii poartă cu mândrie echipamentul echipei locale, Gloria. Acest lucru reflectă o identitate bine conturată. Horoba apreciază organizația de acolo și menționează că, fără sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei, orașul ar avea probleme. Peste 2.000 de copii sunt implicați în activități sportive zilnic.
Investițiile publice au un impact semnificativ asupra sănătății și disciplinei copiilor. Într-o societate în care sedentarismul devine o problemă, Bistrița se dovedește a fi un model de succes. Horoba prevestește că echipa Gloria Bistrița va fi pregătită să lupte pentru Liga 1 în următorii doi ani, având deja o infrastructură adecvată, inclusiv terenuri și echipă medicală.
Sprijinul firmelor locale
Pe lângă ajutorul autorităților, câteva firme locale contribuie la susținerea echipei. Bistrița are și o echipă de handbal feminin care joacă în Liga Campionilor, iar companiile din zonă investesc în sportul local. Această colaborare aduce beneficii comunității, consolidând legăturile dintre sport și mediul de afaceri.
Situația conflictuală de la Dinamo și Steaua
Horoba critică situația de la Dinamo, afirmând că nu este normal să existe două entități ce poartă același nume. În ceea ce privește Steaua, el se întreabă cum este posibil ca un stadion să fie utilizat exclusiv de o singură entitate, în condițiile în care este un bun național. Stadionul Steaua din București a devenit subiect de dispută, mai ales după propunerea de a-i schimba numele în Stadionul Emerich Jenei, idee ce a stârnit controverse.
Horoba consideră că echipa Steaua nu are drept de promovare în actuala sa formă și că identitatea sportivă aparține FCSB. El sugerează ca cele două cluburi să colaboreze pentru a ridica nivelul fotbalului românesc, evitând astfel consumul excesiv de fonduri publice.
Creșterea fotbalului românesc
Horoba subliniază că investițiile publice trebuie gestionate cu viziune. Modelul Bistriței demonstrează că, cu un plan clar și implicarea comunității, se pot obține rezultate durabile. Problema identității și administrării corecte a banilor este esențială pentru cluburile mari, precum Steaua și Dinamo. Horoba crede că, prin colaborare și proiecte solide, fotbalul românesc poate crește. Evitarea situațiilor în care nostalgia devine principalul motor este esențială pentru progres.
Dacă bunele practici sunt urmate și greșelile sunt evitate, fotbalul românesc are potențialul de a deveni mai competitiv. Implicarea autorităților și a mediului privat va face diferența pe termen lung, contribuind astfel la dezvoltarea sportului în România. Modelul Bistriței poate servi ca un ghid pentru alte orașe cu tradiție în fotbal, demonstrând că o comunitate unită poate produce rezultate remarcabile în domeniul sportiv.
