Statul riscă să piardă peste 400 de milioane de lei din penalități. Ce este în joc în dosarul penal care vizează ARF

Autoritatea pentru Reformă Feroviară a fost vizată de demersuri penale după controale făcute de Curtea de Conturi și de Corpul de Control al Ministerului Transporturilor, care au găsit nereguli în administrarea contractului de 1,72 miliarde de lei pentru 37 de trenuri electrice cumpărate de la Alstom Ferroviaria.

Mai precis, miza financiară nu se oprește la valoarea contractului. ARF calculase inițial penalități de 172 de milioane de lei pentru întârzierile de livrare, iar ulterior suma a trecut de 400 de milioane de lei. Raportat la calculul inițial, valoarea penalităților aproape că s-a dublat și chiar l-a depășit semnificativ, semn că întârzierile s-au adâncit pe măsură ce contractul a mers mai departe.

Pentru bugetul public, problema are două straturi. Primul este livrarea întârziată a trenurilor care ar fi trebuit să intre în circulație și să modernizeze transportul feroviar. Al doilea este riscul ca statul să nu mai recupereze penalitățile pe care le invocă, tocmai din cauza felului în care contractul a fost administrat de instituția care trebuia să-l apere.

La termenul inițial de livrare, stabilit pentru septembrie 2024, fusese predat un singur tren din cele 37 contractate. Până în 2026 au fost livrate 14 trenuri, adică puțin peste o treime din total. Cu alte cuvinte, după expirarea termenului inițial, 23 de trenuri încă nu ajunseseră.

Actul adițional din septembrie 2024 a deschis disputa privind penalitățile

Nodul juridic al conflictului este Actul Adițional nr. 3, semnat în septembrie 2024, prin care contractul a fost prelungit până în ianuarie 2026. Problema reținută de controale este că actul a fost semnat fără un nou grafic de livrare atașat, iar anexa ar fi fost trimisă ulterior de Alstom.

De aici pornesc și pozițiile opuse ale celor două părți în litigiul aflat pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Internațional. Alstom susține că acest act adițional a anulat penalitățile și că întârzierile au fost provocate de factori externi, precum pandemia, războiul și problemele logistice. ARF afirmă contrariul, anume că penalitățile rămân valabile.

Iar această diferență de interpretare nu este una tehnică. Dacă argumentul companiei va prevala, statul riscă să piardă nu doar disputa pe penalități, ci și o parte din poziția contractuală într-un dosar de peste 1,72 miliarde de lei.

Ce au găsit controalele și de ce s-a ajuns la organele penale

Curtea de Conturi a consemnat nereguli pe care le descrie ca fiind grave: plăți nejustificate de sute de milioane de lei, neîncasarea penalităților și modificarea ilegală a contractului prin prelungirea termenelor. Raportul sugerează că ARF a gestionat defectuos contractul și că ar fi acceptat, implicit, condiții favorabile Alstom.

Pe baza datelor citate de Libertatea, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a confirmat că au fost făcute demersuri penale și că există un dosar penal constituit, fără să ofere detalii despre stadiu sau despre persoanele vizate, invocând caracterul nepublic al procedurii și regulile din Codul de Procedură Penală.

În comunicatul transmis presei, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a explicat de ce a sesizat organele de urmărire penală.

„În urma acțiunii de control au fost identificate deficiențe în gestionarea derulării Contractului de furnizare rame electrice inter-regionale (RE-IR) achiziție și mentenanță, în sensul că Autoritatea de Reformă Feroviară nu a asigurat toate demersurile necesare pentru recuperarea penalităților stabilite pentru nelivrarea sau livrarea cu întârziere a ramelor electrice inter-regionale contractate. Având în vedere că în urma controlului au rezultat indicii privind săvârșirea unor posibile fapte penale, raportul privind controlul tematic efectuat la Autoritatea pentru Reformă Feroviară a fost înaintat organelor de urmărire penală în vederea efectuării de cercetări.”

Dar ministerul nu a precizat public cine a semnat exact documentele contestate, ce funcții ocupă persoanele vizate de constatări și nici ce măsuri administrative au fost luate deja în interiorul ARF. Acestea rămân, deocamdată, întrebări deschise.

Impactul imediat este dublu: bani blocați și trenuri întârziate

Pentru că litigiul este deja la arbitraj, dosarul penal nu rezolvă automat disputa comercială. Cele două proceduri merg separat: arbitrajul va cântări contractul și actele adiționale, iar ancheta penală încearcă să stabilească dacă au existat fapte care depășesc sfera erorilor administrative.

Numai că efectul practic este deja vizibil. O instituție creată să reformeze transportul feroviar a ajuns să explice de ce nu a recuperat penalități de peste 400 de milioane de lei, în timp ce livrările au rămas mult sub calendarul inițial. Raportat la cele 37 de trenuri contractate, livrarea a 14 până în 2026 înseamnă că mai puțin de jumătate din flotă a fost pusă la dispoziție până la acel moment.

Și pentru alte proiecte feroviare, cazul ridică o problemă de credibilitate instituțională. Dacă o autoritate publică semnează prelungiri fără anexele esențiale la timp și intră apoi într-o dispută despre sensul propriilor documente, riscul nu este doar juridic. El se traduce în întârzieri, costuri suplimentare și o poziție mai slabă a statului în fața furnizorilor mari.

Ce urmează mai departe în arbitraj și în ancheta penală

În perioada următoare, cele două fronturi vor avansa în paralel. La Curtea de Arbitraj Comercial Internațional se judecă disputa dintre ARF și Alstom Ferroviaria privind contractul de 1,72 miliarde de lei și penalitățile de peste 400 de milioane de lei. În plan penal, organele de urmărire penală vor analiza raportul trimis de Ministerul Transporturilor și constatările făcute în controale.

Un fapt este deja fix în acest dosar: în septembrie 2024, când expira termenul inițial de livrare, fusese recepționat un singur tren, iar contractul a fost prelungit până în ianuarie 2026 prin Actul Adițional nr. 3, document aflat acum în centrul conflictului dintre stat și furnizor.