Steinmeier acuză SUA – războiul din Iran încalcă dreptul internațional
Președintele german Frank-Walter Steinmeier a lansat marți un atac dur la adresa politicii externe a lui Donald Trump, calificând războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului drept o greșeală dezastruoasă care încalcă dreptul internațional. Fostul ministru de externe consideră că revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, a marcat o ruptură la fel de profundă ca invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
O critică fără menajamente
Profitând de rolul său mai mult protocolar, care îi permite să se exprime mai liber, Frank-Walter Steinmeier a adoptat o poziție mult mai tranșantă decât cancelarul Friedrich Merz. Acesta din urmă a evitat, nu de puține ori, întrebările directe despre legalitatea conflictului. Pentru președinte, însă, lucrurile stau puțin diferit.
„Politica noastră externă nu câştigă credibilitate doar pentru că nu calificăm o încălcare a dreptului internaţional drept încălcare a dreptului internaţional”, a declarat el într-un discurs ţinut la Ministerul Afacerilor Externe. „Trebuie să abordăm această chestiune în ceea ce priveşte războiul din Iran. Pentru că, în opinia mea, acest război este contrar dreptului internaţional”, a continuat oficialul (care era ministru de externe când Rusia a anexat ilegal Crimeea, în 2014 – n.r.). Steinmeier a adăugat că are îndoieli serioase că justificarea invocată pentru atac, anume un presupus atac iranian iminent, ar putea rezista unei analize serioase.
Relațiile transatlantice, un capitol încheiat?
Iar comparațiile dure nu s-au oprit aici. Președintele german a pus în paralel două momente istorice care au redefinit ordinea mondială, sugerând că daunele provocate de administrația Trump sunt ireversibile. El nu crede într-o simplă revenire la normalitate.
„La fel cum cred că nu va exista o revenire la relaţiile cu Rusia de dinainte de 24 februarie 2022, cred, si, că nu va exista o revenire la relaţiile transatlantice de dinainte de 20 ianuarie 2025”, a declarat Frank-Walter Steinmeier.
În schimb, șeful guvernului, Friedrich Merz, deși a criticat conducerea de la Teheran și a susținut obiective cheie ale războiului, a precizat că, dacă ar fi fost consultat, Berlinul „ar fi sfătuit împotriva” intervenției. Merz a insistat că Germania împărtășește „obiectivul ca Iranul să nu mai reprezinte o amenințare în viitor”, dar a clarificat că țara sa nu se va implica militar.
Pentru Steinmeier, campania este „o greşeală dezastruoasă din punct de vedere politic” şi „un război cu adevărat evitabil şi inutil”.
Pragmatism, dar nu supunere
Cum ar trebui să reacționeze Germania în fața unui aliat atât de imprevizibil? V-ați gândit vreodată la asta? Steinmeier oferă o cale de mijloc, între pragmatism și apărarea propriilor valori.
„Realismul înseamnă că trebuie să fim pragmatici în relaţiile noastre cu această administraţie americană şi să ne concentrăm asupra intereselor noastre fundamentale”, a spus el. „Dar realismul înseamnă, si, că nu trebuie să ne compromitem propriile principii. Guvernul SUA are o viziune asupra lumii diferită de a noastră, una care nu ţine cont de regulile stabilite, de parteneriat sau de încrederea câştigată cu greu. Nu putem schimba acest lucru. Trebuie să ne descurcăm cu el. Dar aceasta este convingerea mea: nu avem niciun motiv să ne aliniem acestei viziuni asupra lumii”, a punctat președintele în fața diplomaților germani.
Lecția rusă și viitorul tehnologic
Germania trebuie să aplice lecțiile învățate din eforturile de a se elibera de „dependențele excesive” față de Rusia și în relația cu Statele Unite. Domeniile vizate sunt apărarea și, mai ales, tehnologia. Președintele a avertizat asupra puterii pe care o dețin giganții tehnologici americani.
„Ştim că acest avans tehnologic înseamnă nu numai putere în politica externă, ci şi puterea de a ne influenţa politica internă prin intermediul platformelor digitale şi al reţelelor sociale”, a arătat Frank-Walter Steinmeier.
Disputa recentă dintre Pentagon și compania de inteligență artificială Anthropic ar putea fi un semnal de alarmă, dar și o oportunitate pentru Bătrânul Continent. „Europa, în calitate de pol tehnologic, are talente, pieţe, oportunităţi şi, mai presus de toate, de standarde etice. Ar trebui să ne bazăm pe aceste atuuri”, a încheiat președintele german.
