Naftali Bennett acuză Europa de lașitate în războiul contra Iranului
Fostul premier israelian Naftali Bennett a lansat un atac dur la adresa liderilor europeni, acuzându-i de lașitate pentru că nu se alătură războiului împotriva Iranului. Într-un interviu acordat Euronews, Bennett a afirmat că europenii sunt nerecunoscători, lăsând SUA și Israelul să facă „toată munca grea” în fața amenințării de la Teheran, în timp ce liderii UE au cerut dezescaladare și angajament diplomatic la summitul de la Bruxelles.
„Luptăm războiul vostru”
Bennett a susținut că europenii ar trebui să fie recunoscători că „cineva elimină amenințarea nucleară” venită dinspre Iran. El a subliniat că SUA și Israelul „fac munca grea, așa cum suntem obișnuiți” pentru a combate ceea ce a descris drept o amenințare nucleară islamistă radicală și fundamentalistă. Mesajul a fost tranșant.
„Dacă nu am fi acționat, Europa s-ar fi aflat sub o teribilă amenințare balistică și nucleară”, a declarat el. „Luptăm războiul vostru, ne așteptăm la sprijinul vostru.”
Spania, ținta directă a criticilor
Iar când a fost întrebat despre țări anume, deși a evitat inițial un răspuns direct, a sugerat că Israelul protejează „Madridul și Barcelona” prin acțiunile sale, făcând o referire clară la Spania. Premierul spaniol Pedro Sánchez a fost primul lider european care a condamnat războiul SUA-Israel ca fiind o încălcare a dreptului internațional și a numit atacul ilegal. Mai mult, Sánchez promovează o campanie politică activă sub sloganul „nu războiului”.
Reacția lui Bennett a fost acidă, descriind guvernul spaniol drept „pur și simplu abominabil, incredibil de dezamăgitor.”
Amenințare iminentă sau pretext?
La summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, liderii europeni au cerut „dezescaladare, reținere maximă, protecția civililor și a infrastructurii civile și respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile” implicate. Numai că Bennett a respins apelul la reținere, insistând că Israelul duce cel mai „just dintre războaie”, justificat de faptul că „nu poți permite unei amenințări iminente să crească atât de mult”.
Dar este amenințarea chiar atât de imediată? Întrebarea a fost contestată chiar din interiorul sistemului american. Săptămâna trecută, Joe Kent, un înalt oficial al serviciilor de informații americane numit de președintele Donald Trump, a demisionat în semn de protest față de război. Într-o scrisoare, el a argumentat că Iranul nu reprezenta „nicio amenințare iminentă” pentru SUA și a susținut că administrația Trump a fost influențată de presiunile Israelului și a ceea ce el a numit „puternicul său lobby american”.
Bennett l-a desființat pe Kent, numindu-l un „prost, irelevant… va ajunge în coșul de gunoi al istoriei” și a insistat că acțiunea imediată este necesară. „Dacă permiți unei amenințări să crească și să tot crească, la un moment dat devine atât de mare încât nu o mai poți gestiona. La fel ca în Coreea de Nord, unde lumea nu a acționat și acum nimeni nu mai poate elimina acele arme nucleare. La fel ca Hitler”, a spus el.
Obiectivele Israelului și ultimatumul lui Trump
Întrebat despre calendarul războiului și obiectivele sale, Bennett a spus că Israelul are nevoie de timp. Comentariile sale vin în contrast cu cele ale președintelui Trump, care luni a anunțat că va acorda Iranului un ultimatum de cinci zile pentru a purta discuții și a explora un acord. Fără a oferi detalii, Trump a spus că SUA poartă discuții cu o persoană de rang înalt din Iran (înțelegându-se că ar fi președintele parlamentului iranian) și că negocierile sunt în curs.
O poziție fermă.
Și totuși, Teheranul a negat pe canalele media de stat că ar avea loc astfel de discuții. Întrebat dacă Israelul lucrează conform calendarului lui Trump și ar accepta un acord în aceiași termeni, Bennett a răspuns scurt: „depinde”.
„Obiectivul nostru este să dezmembrăm total programul nuclear și să ne asigurăm că nu vor obține niciodată o armă nucleară. La fel și cu rachetele balistice și la fel cu dezmembrarea rețelelor teroriste proxy. Trebuie să vedem care este acordul”, a declarat el pentru Euronews.
