Stima de sine scăzută și sărăcia sunt factori care le influențează viața mamelor adolescente din România

De Jurnalul Național Cultură Familie și relații Lifestyle 298 citiri
7 min citire

Inrolare trafic.ro




Copii cu copii sau mame minore – acestea sunt etichetele pe care le folosim, de obicei, atunci când vorbim despre adolescente care nasc înainte de vârsta majoratului, unele chiar înainte de a împlini 15 ani.

Pentru cei mai mulți dintre noi, ele sunt cifre într-o statistică despre lipsa de educație pentru sănătate și de protecție a copiilor vulnerabili. În România, 16.566 de tinere sub 18 ani au devenit mame, anul trecut, conform datelor INSEE.

Cu ce probleme se confruntă mamele minore

 

Asociaţia SAMAS şi UNICEF au demarat un proiect în cinci județe din țară prin care încearcă să identificce problemele pe care le au mamele adolescente și cum pot fi acestea ajutate.

”În urma mai multor interviuri a fost întocmit un raport preliminar în care au fost trecute aspecte referitoare la starea de sănătate a mamelor adolescente și a copiilor.

Problemele de sănătate cu care se confruntă mamele adolescente sunt legate de faptul că a fost o sarcină cu risc, probabil și din cauza vârstei mamei, aceasta aflându-se la o anumită dezvoltare fiziologică.

Sunt anumite anemii dezvoltate de alimentația necorespunzătoare, există o accesare redusă a serviciilor medicale de obstretică-ginecologie pentru aceste mame, fie că vorbim în timpul sarcinii, fie după sarcină.

Alte probleme legate de aspectele de sănătate sunt nașterea prematură, diversificarea prea devreme a hranei, răceli ale copiilor, etc”, a explicat Crina Mureșan de la Asociația SAMAS – Sănătate pt Mame și Sugari

Mamele minore ajungă la o stimă de sine scăzută

 

Experta a mai spus că specialiștii au descoperit din discuțiile cu tinerele mame că acestea ”se confruntă și cu anumite elemente legate și de un impact psiho-emoțional care duc la o stimă de sine scăzută”.

Astfel, ”Sunt determinanți sociali ai problemelor de sănătate ale mamelor adolescente cum este sărăcia sau un nivel educațional scăzut. Au apărut probleme legate de lipsa actelor de identitate, sau migrația externă a părinților mamelor adolescente.

Însă, la fel de relevante sunt și prejudecățile și stereotipurile atunci când vine vorba despre sarcină.

Există de asemenea, discuții despre educație parentală ca ambii părinți să fie și mai mult implicați și responsabilizarea mai mare a taților dar și a familiei extinse dar și discuții despre nevoia de suport psihologic”, a mai spus Crina Mureșan.

 

Povești de mame adolescente

 

G. avea 13 ani când a devenit pentru prima oară mamă. Acum are 15 ani și un al doilea copil. O fetiță pe care încă îi este teamă să o spele și să o îmbrace.

R. așteaptă ca fetița pe care a născut-o la 14 ani să mai crească puțin, ca ea să poată face un curs de manichiură-pedichiură. Ar asigura, speră ea, un viitor mai bun pentru „minunea” ei de la Dumnezeu, care o face în fiecare zi să zâmbească.

M. este și ea mamă de 2 fetițe. Pe prima, cu care a rămas însărcinată la 14 ani, a dat-o spre adopție. Nu avea condiții să o crească în camera din chirpici, cu găuri în tavan. Tatăl copilul, un bărbat de 53 de ani aflat în trecere prin sat, nu a fost încă pedepsit de lege pentru fapta sa și nici nu i-a fost de vreun ajutor bebelușului.

A. îi trimite tatălui copilului ei, aflat la muncă în Germania, poze cu stiva de lemne pe care a putut să le cumpere cu un ajutor de la stat, semn că o să fie cald iarna asta în camera micuțului.

B. își crește bebelușul venit pe lume când ea avea câțiva ani sub 18, împreună cu partenerul ei, într-o locuință închiriată. Vrea să-l țină într-un mediu mai potrivit, altfel decât în familia ei și să aibă acces la apă curentă și condiții mai bune de trai pentru cel mic.

Proiectele ONG-urilor pentru familiile cu mame minore

 

În cadrul proiectelor ONG-urilor, un număr de 10.200 de părinți adolescenți și tineri (sub 25 de ani) vor putea primi educație și sprijin pentru a-și crește bebelușul, prin intermediul a 1.700 de asistenți medicali comunitari ce vor beneficia de formare în nutriția și îngrijirea copilului mic, din cadrul proiectului Educație și sprijin pentru părinții adolescenți și tineri, inițiat de Asociația SAMAS și UNICEF în România în septembrie 2021.

 

Una din patru mame din UE care nu a împlinit vârsta majoratului este din România

 

Datele ultimului barometru Eurostat arată că 23% dintre mamele minore din UE trăiesc în România, unde peste 8.600 de tinere fete au devenit mame înaintea majoratului, iar 725 dintre ele au un copil la vârste mai mici de 15 ani.

Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani.

Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.

Lipsa educației sexuale și sărăcia sunt factori care alimentează fenomenul mamelor minore.

 

Mureș, județul cu cele mai multe mame minore la nivel național

 

Preşedintele Salvaţi Copiii Mureş, dr. Meda Neagoe, a anunţat în luna noiembrie, că judeţul Mureş a ajun, în acest an, la 931 de mame minire, fiind lider la nivel naţional.

Ea a subliniat că unul din patru copii născuţi de mame sub 18 ani se nasc prematuri sau cu malformaţii congenitale.

În opinia sa, „Judeţul Mureş a ajuns, anul acesta, la un număr de 931 de mame minore, suntem pe primul loc în ţară. Este rezultatul unui an de analize efectuată de către Salvaţi Copiii România, privitoare la situaţia mamelor minore şi din zonele defavorizate din România şi din Republica Moldova”, a explicat dr. Meda Neagoe.