Proiectul „Golden Dome” este un sistem de apărare antirachetă multilayer, având scopul de a intercepta amenințările emergente.
Pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al avansului tehnologic al unor state precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, experți militari americani avertizează că Europa trebuie să-și consolideze sistemele de apărare antirachetă. Aceștia susțin că, în paralel cu ambițiosul proiect american „Golden Dome”, continentul european are nevoie de un scut similar pentru a face față noilor tipuri de amenințări.
„Golden Dome” – un model pentru Europa?
Anunțat de președintele american Donald Trump în mai 2025, proiectul „Golden Dome” vizează crearea unui sistem de apărare antirachetă multilayer, capabil să intercepteze rachete balistice, de croazieră și hipersonice, inclusiv în faza de lansare. Sistemul ar urma să includă componente terestre, maritime și spațiale, cu senzori și interceptori plasați în orbită. Costul estimat al proiectului este de 175 de miliarde de dolari (aproximativ 161 de miliarde de euro), însă unele estimări sugerează că suma ar putea depăși 542 de miliarde de dolari (circa 500 de miliarde de euro) în următoarele două decenii.
În acest context, experți americani consideră că Europa ar trebui să dezvolte un sistem similar. Patrycja Bazylczyk, cercetătoare la Center for Strategic and International Studies, a declarat pentru Euronews că „marile puteri precum China și Rusia investesc în capacități de atac la distanță. Aceasta este o amenințare complexă împotriva căreia trebuie să ne putem apăra”.
Inițiative europene în curs
Europa nu a rămas pasivă în fața acestor provocări. În 2022, Germania a lansat Inițiativa Europeană Sky Shield (ESSI), un proiect care vizează crearea unui sistem integrat de apărare aeriană și antirachetă. Până în prezent, 24 de state europene s-au alăturat inițiativei, care prevede achiziționarea și implementarea unor sisteme precum IRIS-T SLM, Patriot și Arrow 3.
Cu toate acestea, ESSI se confruntă cu provocări, inclusiv divergențe între statele membre privind alegerea tehnologiilor și furnizorilor. De exemplu, Franța a exprimat rezerve față de dependența excesivă de echipamente non-europene și a propus alternative proprii.
Lecții din conflictele recente
Războiul din Ucraina a evidențiat vulnerabilitățile sistemelor tradiționale de apărare. Utilizarea de către Ucraina a dronelor cu rază scurtă de acțiune pentru a ataca baze aeriene rusești a demonstrat că amenințările moderne pot ocoli sistemele convenționale de apărare. Generalul David Allvin, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a subliniat necesitatea adaptării sistemelor de apărare pentru a face față acestor noi tipuri de atacuri.
Perspective și provocări
În viitor, dezvoltarea unui sistem european de apărare antirachetă similar cu „Golden Dome” ar implica investiții semnificative și o cooperare strânsă între statele membre. În plus, ar fi necesară o armonizare a politicilor de apărare și a standardelor tehnologice.
În contextul actual, în care SUA își reorientează prioritățile strategice către regiunea Indo-Pacifică, Europa trebuie să-și asume un rol mai activ în propria securitate.
În concluzie, amenințările emergente și lecțiile învățate din conflictele recente subliniază necesitatea ca Europa să-și consolideze capacitățile de apărare antirachetă. Fie că va fi prin extinderea inițiativelor existente sau prin dezvoltarea unor noi proiecte, continentul trebuie să fie pregătit să facă față provocărilor viitoare.
Sursa: financiarul.ro
