SUA reduc la jumătate contribuția militară în Europa. România, afectată de retragerea trupelor.

Statele Unite pregătesc o reducere masivă a contribuțiilor militare destinate apărării Europei în caz de criză majoră. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a informat deja liderii de la Bruxelles că Washingtonul va tăia la jumătate numărul bombardierelor strategice și va retrage complet submarinele din ecuația operațională a alianței.

Dincolo de cifrele brute discutate în spatele ușilor închise, miza este uriașă. Cine pierde cu adevărat din această reconfigurare geostrategică? Răspunsul scurt este flancul estic, inclusiv România, care depinde important de prezența navală și aeriană americană în zona Mării Negre. O retragere a distrugătoarelor și a dronelor de recunoaștere americane lasă un vid de securitate pe care statele europene nu au capacitatea tehnică să îl umple peste noapte. E drept că presiunea pe bugetele naționale de apărare va crește exponențial în următoarele luni.

Flota și aviația sunt primele vizate

Pe fondul noii abordări de la Casa Albă, detaliile tăierilor conturează o retragere calculată. Din informațiile obținute recent de Antena3, emisarul american Alexander Velez-Green a afirmat clar la reuniunea cu ușile închise de la Bruxelles că numărul de avioane de vânătoare americane puse la dispoziția alianței va fi redus cu o treime.

RecomandăriSUA avertizează privind un conflict major. Se reevaluează prezența militară americană în Europa.

Și lucrurile nu se opresc la forțele aeriene sau la bombardiere. Marina militară a Statelor Unite va asigura mult mai puține distrugătoare pentru misiunile comune. Până la urmă, europenii vor fi nevoiți să își asigure propriile drone de recunoaștere, în condițiile în care oferta americană de modele înarmate va scădea drastic.

Cifrele vorbesc de la sine.

Nemulțumirile istorice ale Washingtonului

Acest lucru se înscrie într-o tendință observată încă din primul mandat al lui Donald Trump. Președintele american a criticat repetat țările din Europa care nu alocă suficiente fonduri pentru apărare, amenințând anterior chiar cu retragerea a mii de militari staționați în Germania. Tensiunile au atins cote neobișnuite și din cauza ambiției liderului american de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al regatului Danemarcei.

RecomandăriRecalibrare strategică americană în Europa. Pentagonul reduce 5.000 de militari din Germania.

Mai recent, divergențele transatlantice s-au acutizat pe fondul lipsei de sprijin european pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată după ce SUA și Israelul au atacat Iranul. În mijlocul acestor fricțiuni, Trump a pus public la îndoială obligația guvernului de a onora tratatul și a luat în considerare retragerea din alianță.

Dar oare cum vede conducerea de la Bruxelles această retragere asumată? Oficialii recunosc problema de fond a dependenței strategice.

„Aliații s-au bazat excesiv pe SUA în planificarea forțelor NATO, iar dacă Europa și Canada ar investi mai mult în apărare, responsabilitățile militare ar putea fi reorganizate.” – Purtătoare de cuvânt, NATO

Iar dilema asistenței americane nu este doar o dispută contabilă între aliați, ci o redefinire a arhitecturii de securitate. Rămâne neclar calendarul exact al acestor retrageri de tehnică militară (inclusiv aeronavele de realimentare în zbor) și măsura în care capitalele europene vor reuși să semneze la timp contractele necesare pentru a acoperi noul deficit de capabilități pe flancul estic.

RecomandăriSUA își reduc treptat garanțiile de securitate pentru Europa. Decizia afectează direct România.