„Supat” denumește spațiul de sub pat. Termenul apare în dicționarul din 2005

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” explică diferența dintre „supat” și „sub pat”, după controversele din mediul online: „supat” este un substantiv popular consemnat în dicționare, nu o invenție recentă.Potrivit TVR Info.

Primul este un substantiv din registrul popular al limbii române, consemnat în dicționare, nu o invenție recentă.

„Supat” numește spațiul dintre pat și dușumea, adică podeaua din scânduri. Este un substantiv neutru, cu formele „un supat, două supaturi”, iar atunci când este articulat devine „supatul”, explică institutul, potrivit TVR Info.

„Așadar, cuvântul se declină. Nu se ascunde de gramatică”, au transmis reprezentanții Institutului de Lingvistică într-un mesaj publicat pe Facebook.

Sensul propoziției arată când se scriu două cuvinte

În exemplul „Mingea căzuse sub pat”, cele două cuvinte rămân separate: „sub” este o prepoziție, iar „pat” este un substantiv. Construcția indică locul unde a căzut mingea.

Institutul oferă și exemplul: „Am căutat mingea în supat”, în care „supat” este un singur cuvânt. Aici, substantivul denumește spațiul în care a fost căutată mingea.

Lingviștii arată că în română există și alte cuvinte rezultate din unirea unor elemente care, în alte contexte, se scriu separat. Exemplele oferite sunt:

• „Subsol”;
• „Acasă”;
• „Aseară”;
• „Degrabă”;
• „Deocamdată”.

Dicționarele păstrează atestări literare și folclorice

Termenul figura deja în ediția din 2005 a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. A fost consemnat și în ediția a treia (DOOM3), apărută în 2021, fără ca aceasta să reprezinte prima sa includere. În ambele ediții, cuvântul are marcajul „popular”.

Marcajul arată registrul în care se folosește cuvântul. Nu măsoară cât de cunoscut sau de răspândit este acesta în mediul online.

Dicționarul tezaur al limbii române îl atestă prin exemple din operele lui Iordache Golescu, Costache Negruzzi, Calistrat Hogaș și Mihail Sadoveanu, precum și din texte folclorice.

Institutul precizează că dicționarele consemnează cuvintele existente pe baza folosirii lor și a atestărilor, adică a exemplelor care documentează utilizarea. Pentru formele inventate în glumă de internauți, creativitatea singură nu este suficientă. Lingviștii au menționat:

• „Sumașă”;
• „Suscaun”;
• „Sufarfurie”.

Includerea unor asemenea forme într-un dicționar necesită dovezi de utilizare, răspândire și atestare, explică institutul.

„Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”, a transmis instituția la finalul mesajului.