Surpriza uriașă la Guvern. 350 de milioane de euro au fost salvați din PNRR în ultimul moment
România tocmai a recuperat 350 de milioane de euro din fondurile europene blocate. Banii fuseseră suspendați din cauza întârzierilor uriașe la reforma pensiilor speciale și la numirile din companiile de stat.
REZUMAT:
- Guvernul a deblocat fonduri europene considerate pierdute din cererea de plată numărul 3.
- Suma totală recuperată se ridică la 350 de milioane de euro, o mare parte vizând pensiile speciale.
- Banii ajung direct în bugetul statului pentru a acoperi investițiile publice și nevoile economice.
Banii pierduți se întorc în bugetul statului
Anunțul momentului a fost făcut marți chiar de la Palatul Victoria.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a ieșit public pentru a explica exact cum s-a produs această deblocare financiară. Dragoș Pîslaru a descris întreaga operațiune drept un succes neașteptat, având în vedere istoricul acestor fonduri. Banii recuperați fac parte din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență, jaloane care ar fi trebuit rezolvate și închise definitiv încă din primul trimestru al anului 2023.
Dar blocajele politice și lipsa de acțiune au ținut aceste sute de milioane departe de economia românească.
Conform datelor prezentate de Guvern, din suma totală salvată, 166 de milioane de euro reprezintă exclusiv fondurile alocate pentru reforma pensiilor speciale. Oficialul a atras atenția că reușita aparține actualului executiv.
„Este un miracol că România a recuperat 350 de milioane de euro, din care cele 166 pe pensiile speciale. E meritul exclusiv al Guvernului Bolojan faptul că am luptat în al 12-lea, al 13-lea ceas pentru reforma pensiilor speciale”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.
El a răspuns direct și criticilor din spațiul public legate de negocierile cu oficialii europeni. „Vocile care au spus în spaţiul public că legea n-ar fi fost bună, că n-ar fi acceptat-o Comisia… Citiţi ce zice Comisia. Este foarte simplu”, a adăugat acesta la finalul ședinței de guvern.
Acuzații dure despre numirile politice și banii tăiați
Cele patru jaloane suspendate inițial nu se limitau doar la pensiile speciale.
Lista problemelor includea operaționalizarea agenției AMEPIP și numirile controversate în consiliile de administrație din companiile de stat care activează în domeniul energiei și al transporturilor. Situația a fost atât de gravă încât, în luna mai 2025, Comisia Europeană a trimis o cerere oficială de suspendare a plăților. Bruxelles a transmis atunci clar că nu vede niciun progres real în discuțiile cu Guvernul de la București.
Și astfel s-a ajuns la o întârziere de aproape trei ani față de calendarul asumat inițial.
În ciuda acestui deblocaj, România a pierdut totuși o parte din bani. Din suma totală de 231 de milioane de euro prevăzută pentru componenta pensiilor speciale, statul va încasa doar 166 de milioane, diferența fiind tăiată definitiv. Banii s-au pierdut strict din cauza problemelor procedurale din trecut, care au dus la depășirea tuturor termenelor limită admise de regulamentele europene. Totuși, ministrul a explicat că decizia Comisiei Europene arată negru pe alb că actualul guvern a făcut tot posibilul până pe 28 noiembrie pentru a adopta un text legislativ conform cu cerințele europene.
Cum au fost fraudate procedurile de selecție
Fostele conduceri guvernamentale sunt arătate acum direct cu degetul.
Dragoș Pîslaru a prezentat exemple concrete despre modul în care guvernele anterioare au politizat procedurile de angajare în companiile strategice ale statului. Candidații au fost introduși în selecție deși nu aveau absolut deloc competențele cerute de fișa postului.
„Au viciat procedura amestecând criteriile. Nu au pus durata maximă ca să nu poţi să ataşezi indicatorii de performanţă şi nu au ataşat indicatorii de performanţă ai acestor companii”, a explicat oficialul de la Palatul Victoria.
Discuțiile din spațiul public despre acțiunile actualului guvern sunt considerate irelevante de către ministru în acest context, accentul punându-se pe concluzia trasă direct de experții europeni în urma controalelor.
Cum îți afectează direct buzunarul această decizie
Recuperarea acestor fonduri europene masive are un impact direct asupra cetățeanului de rând.
Cele 350 de milioane de euro care intră acum în conturile statului reprezintă bani care nu vor mai fi trași din buzunarele contribuabililor pentru a acoperi găurile bugetare. Fără aceste fonduri din PNRR, statul ar fi fost forțat să caute alte surse de finanțare pentru investițiile publice și funcționarea aparatului administrativ. Acest lucru se traduce de obicei prin creșteri de taxe, impozite noi sau tăieri drastice de la proiectele locale de infrastructură.
Comisia Europeană a constatat oficial că angajamentele de reformă pentru transparență și numiri pe bază de concurs nu au fost respectate de guvernele trecute.
