Țara NATO cu o rețea uriașă de buncăre. Adăposturi suficiente pentru locuitori. Puține țări din lume sunt la fel de pregătite pentru situații de criză precum Finlanda, membră NATO, care dispune de peste 50.000 de buncăre — suficiente pentru a adăposti aproape întreaga populație de 5,5 milioane de locuitori, notează BILD. Cel mai mare dintre acestea, construit sub capitala Helsinki, poate găzdui 6.000 de persoane și este conceput să reziste chiar și în cazul unui atac nuclear. În timp de pace, însă, buncărul are multiple funcții: sală de sport, loc de joacă, teren de hochei și parcare subterană.
Țara NATO cu o rețea uriașă de buncăre. Adăposturi suficiente pentru locuitori
Diferența dintre Finlanda și restul Europei este fundamentală. În timp ce majoritatea statelor din Uniunea Europeană au considerat sfârșitul Războiului Rece drept finalul oricărei amenințări militare, finlandezii nu au abandonat niciodată ideea de autoapărare civilă. Moștenirea dureroasă a Războiului de Iarnă din 1939-1940, când Armata Roșie a invadat țara, i-a determinat să continue, timp de decenii, construirea de adăposturi antiaeriene.
Astăzi, aproape 4,8 milioane de finlandezi pot fi adăpostiți simultan în buncăre, grație unei legi care obligă toate clădirile cu o suprafață mai mare de 1.200 de metri pătrați să dispună de un adăpost, indiferent dacă este vorba despre o zonă rezidențială sau un spațiu de birouri. Capitala Helsinki are, de altfel, mai multe locuri în adăposturi decât locuitori.
Contrastul cu restul Europei
În comparație, Germania dispune în prezent de doar 579 de buncăre funcționale, față de aproximativ 2.000 înainte de anii ’90, cu o capacitate totală de 480.000 de locuri — adică un adăpost la fiecare 174 de persoane. Multe dintre ele au fost abandonate sau dezafectate după 2007, când autoritățile au renunțat la finanțarea întreținerii, considerând că amenințările majore sunt de domeniul trecutului.
Sub Helsinki: un oraș subteran
Buncărul principal al capitalei finlandeze, construit între 2003 și 2006, se află la 20 de metri sub pământ. Deși întreținerea lui este costisitoare, spațiul generează venituri constante prin utilizarea sa multifuncțională în perioadele de pace. Sistemul său de ventilație este atât de performant încât asigură un aer mai curat decât în majoritatea sălilor de sport din școlile germane.
Totul este reglementat meticulos — de la modul în care se gestionează ventilația până la momentul activării rețelei de telefonie mobilă de urgență, menită să păstreze „suveranitatea informațională” a țării, în eventualitatea unor campanii de dezinformare rusești. „Ne cunoaștem vecinii”, spune cu pragmatism Tomi Rask, instructor de protecție civilă și coordonator al buncărului.
Reguli stricte și o viață organizată sub pământ
În caz de activare, viața în buncăr urmează un program clar: opt ore de muncă, opt ore de somn și opt ore de timp liber. Profesorii continuă să predea, asistentele îngrijesc bolnavii, iar ordinea cotidiană este menținută pentru a preveni panica.
Fiecare cetățean finlandez este instruit să pregătească provizii pentru 72 de ore – apă, hrană, medicamente, produse de igienă, baterii, lanternă, saltea și sac de dormit. „Nu suntem un hotel”, avertizează Rask. Lista de urgență, distribuită în toate gospodăriile, include și obiecte pentru moral și confort psihologic: cărți, jocuri, hârtie și creioane. Țigările și alcoolul, însă, sunt strict interzise.
Astfel, pentru finlandezi, siguranța națională nu este doar o responsabilitate a statului, ci un mod de viață — o lecție de disciplină și pragmatism care îi diferențiază profund de restul Europei.
