Taxa radio-tv crește la 18,64 euro/lună în Germania. Cât plătesc românii

Germania se pregătește de o nouă majorare a taxei radio-tv, o propunere recentă urcând contribuția lunară la 18,64 euro începând cu 2027. Vestea vine într-un moment de maximă tensiune, în care radiodifuzorii publici se judecă la Curtea Constituțională cu Guvernul pe tema finanțării, iar politicienii vorbesc despre desființarea a zeci de posturi de radio și TV. Miza este uriașă: viitorul unui sistem media finanțat cu aproape 9 miliarde de euro anual direct din buzunarul cetățenilor.

Bătălia pentru fiecare cent: De la 18,36 € la 18,64 €

În prezent, fiecare gospodărie din Germania plătește 18,36 euro pe lună, adică 220,32 euro pe an, pentru finanțarea posturilor publice ARD, ZDF și Deutschlandradio. Suma este fixă, indiferent dacă în casă locuiește o persoană sau o familie cu zece membri și indiferent dacă aceștia se uită la TV, ascultă radio sau ignoră complet programele. Modelul a fost introdus în 2013, înlocuind vechea taxă GEZ care se plătea per aparat.

Deși taxa a crescut cu doar 20% în aproape două decenii, o majorare sub rata inflației, orice discuție despre scumpire aprinde spiritele. Anul trecut, radiodifuzorii au cerut o creștere la 18,94 euro, bazându-se pe o recomandare a Comisiei pentru Determinarea Necesarului Financiar (KEF). Premierii landurilor au blocat însă decizia, ceea ce a determinat posturile ARD și ZDF să depună o plângere la Curtea Constituțională în noiembrie 2024, acuzând o încălcare a libertății presei prin subfinanțare. Verdictul este așteptat chiar în cursul acestui an, 2026.

În acest peisaj conflictual, KEF a venit cu o nouă propunere, considerată un compromis: o creștere mai mică, la 18,64 euro pe lună, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul oficial al comisiei este așteptat la finalul lunii februarie 2026 și va alimenta din nou dezbaterea publică.

Mai mulți bani pentru mai puțin conținut?

Problema este că majorarea vine la pachet cu un plan de restructurare dură a ofertei media. Politicienii, în special cei din landurile Saxonia și Renania-Palatinat, au confirmat că se discută desființarea a cel puțin 20 de programe de radio și a aproximativ jumătate din cele zece canale TV tematice. Pe lista de tăieri ar putea intra posturi de nișă apreciate, precum Arte, 3sat, Phoenix sau tagesschau24. Decizia finală va aparține radiodifuzorilor, dar presiunea politică pentru economii este imensă. Bugetele pentru drepturile de televizare a evenimentelor sportive sunt, de asemenea, vizate pentru reduceri drastice.

Logica din spatele taxei, numită oficial Rundfunkbeitrag, este de a asigura independența editorială a posturilor publice față de interese politice sau comerciale. Cu venituri anuale de circa 8,7 miliarde de euro colectate de la peste 40 de milioane de locuințe, sistemul german este unul dintre cele mai robuste din lume. Criticii spun însă că a devenit un „mamut birocratic” ineficient.

Comparația cu România: 0 lei vs. 18,64 euro

În România, situația este diametral opusă. Taxa radio-tv, care era încasată prin factura de energie electrică, a fost eliminată complet la 1 februarie 2017. De atunci, Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română sunt finanțate direct de la bugetul de stat. Astfel, contribuția directă a cetățeanului român este zero. Costul funcționării este însă suportat indirect, prin taxele și impozitele generale plătite de toți contribuabilii.

Această diferență de model reflectă două filosofii distincte. Modelul german mizează pe o legătură directă și obligatorie între cetățean și serviciul public, teoretic pentru a-l izola de influența guvernului de la putere. Modelul românesc, Doar că plasează finanțarea în mâinile Parlamentului, ceea ce, susțin criticii, deschide ușa către presiuni politice în funcție de alocările bugetare anuale, așa cum s-a putut observa în repetate rânduri conform dezbaterilor parlamentare.

Nici în restul Europei nu există un model unic. Franța a abolit taxa în 2022 pentru a reduce povara fiscală, finanțând posturile publice din TVA. În Marea Britanie, celebra taxă BBC (aproximativ 15,50 euro/lună) se plătește doar de către cei care urmăresc programele live. Austria are un sistem hibrid, cu o taxă de bază de 15,30 euro la care se adaugă taxe regionale, costul total variind între 15,30 și 20 de euro pe lună.

Cine este scutit și ce riști dacă nu plătești în Germania

Sistemul german, deși rigid, prevede și excepții. Sunt scutiți complet de plată beneficiarii de ajutoare sociale (precum Bürgergeld), studenții care primesc bursa socială Bafög și nu locuiesc cu părinții, persoanele surdo-oarbe și cele internate în aziluri de bătrâni. O reducere la aproximativ 6 euro pe lună se acordă persoanelor cu handicap locomotor grav sau cu deficiențe de vedere/auz, care au mențiunea „RF” pe legitimație. De asemenea, din 2018, nimeni nu mai plătește taxa pentru o a doua locuință.

Pentru restul, neplata nu este o opțiune. Procedura este rapidă și dură. Nu există simple scrisori de atenționare, ci se emite direct un ordin de plată (Festsetzungsbescheid) care include o penalizare de 1% din suma datorată, dar nu mai puțin de 8 euro. Dacă datoria nu este achitată, cazul ajunge la recuperatori, iar în final la blocarea conturilor. Mai grav, neplata este raportată la SCHUFA, biroul de credit al Germaniei. Un scor SCHUFA negativ poate face imposibilă obținerea unui credit, a unui abonament de telefonie mobilă sau chiar închirierea unei locuințe.