duminică, 31 mai 2026 ☀️Raleigh14°CSenin

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Taxe de 420 mil. euro. Reacția industriei de gambling la noile legi: „Împingeți jucătorii spre piața neagră!”

Simona Dumitru · 19 februarie 2026 · Actualizat: 17:12
taxe de 420 mil euro reactia industriei de gambling la noile legi impingeti jucatorii spre piata neagra 1771510369

Industria jocurilor de noroc reacționează dur după ce Senatul a votat noi restricții menite să protejeze tinerii. Principalii jucători de pe piață avertizează că măsurile, dacă vor fi adoptate, nu vor atinge scopul propus, ci vor avea un efect pervers: migrarea masivă a jucătorilor către site-urile ilegale, care nu oferă nicio protecție și nu plătesc taxe la stat.

Într-un demers al HotNews și GOLAZO.ro, liderul pieței Superbet și două asociații de profil, FEDBET și AOJND, au prezentat argumente împotriva noilor propuneri legislative. Mesajul lor comun este că „o astfel de lege va duce de fapt la eliminarea completă a publicității către operatorii licențiați și la expunerea doar a celor fără licență”.

Superbet: „Restricțiile ar avantaja doar piața neagră”

Compania Superbet, care susține că în 2025 a plătit taxe de 420 de milioane de euro și este principalul sponsor privat din sportul românesc, subliniază că protejarea minorilor este o prioritate. „Protecția minorilor reprezintă un principiu fundamental pentru compania noastră, aplicăm un proces strict de verificare a identității înainte ca orice cont să fie activat. În același timp, operatorii ilegali nu verifică vârsta utilizatorilor, nu plătesc taxe și nu aplică măsuri de protecție a consumatorilor”.

Trump impune taxe vamale pentru masinile europene. Producatorii pierd deja 8 miliarde de euroRecomandăriTrump impune taxe vamale pentru masinile europene. Producatorii pierd deja 8 miliarde de euro

Compania consideră că orice schimbare legislativă trebuie să fie practică. „Orice modificare legislativă trebuie evaluată în funcție de modul în care poate fi transpusă în practică”, transmit reprezentanții Superbet. Aceștia atrag atenția că piața neagră este deja o problemă serioasă, o investigație GOLAZO arătând că „la 30 de firme legal înregistrate există peste 1.700 de siteuri care țintesc românii cu pariuri la negru”.

Riscul este evident: „Dacă noile restricții afectează în principal operatorii licențiați, în timp ce platformele ilegale continuă să opereze liber, există un risc ridicat ca activitatea de gaming să se mute din mediul reglementat, unde există mecanisme de protecție, către medii nereglementate”. Superbet amintește că în UE doar Lituania, Estonia și Grecia au ridicat vârsta legală la 21 de ani, iar un studiu din Grecia arată că 54,5% dintre cei care joacă pe piața neagră au invocat restricțiile de pe piața oficială.

AOJND: „Nu poți scoate Internetul din priză între anumite ore”

Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND) critică în termeni duri propunerile. „Ambele propuneri legislative au potențialul de a crea probleme sociale majore prin creșterea exponențială a celor care vor alege să joace pe site-urile nelicențiate, fără a beneficia de niciun fel de protecție, fie că este vorba de probleme de dependență sau de pierderea de sume substanțiale”.

Guvernul Bolojan schimba taxele in 2026. CCR decide soarta a un miliard de euro pentru pensiiRecomandăriGuvernul Bolojan schimba taxele in 2026. CCR decide soarta a un miliard de euro pentru pensii

În privința interzicerii reclamelor online pe timpul zilei, asociația o consideră o măsură fantezistă. „Este imposibil de aplicat în practică! Așa cum a subliniat și CNA în observațiile sale asupra legii, nu poți scoate Internetul din priză între anumite ore. Site-urile nu pot fi ascunse între anumite ore”.

Mai mult, AOJND, condusă de fosta șefă a ONJN, Odeta Nestor, arată că giganții tech deja permit publicitate pentru operatori ilegali. „Plus că, în acest moment, atât Google cât și Facebook permit reclame către operatori nelicențiați în România. O astfel de lege va duce de fapt la eliminarea completă a publicității către operatorii licențiați și la expunerea doar a celor fără licență”.

FEDBET: „Niciun motiv constituțional invocat”

Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET) atacă propunerea de majorare a vârstei minime din perspectivă constituțională. „Legea conferă drepturi începând de la vârsta de 18 ani. Într-un stat de drept, orice măsură care restrânge exercițiul unor drepturi fundamentale ar trebui să fie impusă numai în situații cu totul și cu totul excepționale”.

Uniunea Europeana vrea negocieri directe cu Vladimir Putin. Reactia oficiala venita de la KremlinRecomandăriUniunea Europeana vrea negocieri directe cu Vladimir Putin. Reactia oficiala venita de la Kremlin

Organizația invocă articolul 53 din Constituție, care permite restrângerea unor drepturi doar din motive excepționale. „Or, în cazul propunerii legislative despre care vorbim, niciunul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de Constituție pentru aplicarea unei asemenea restrângeri nu este menționat. De asemenea, nu rezultă existența vreunui pericol iminent și imediat sau a vreunei crize sanitare care să justifice o astfel de măsură”.

FEDBET insistă că România are deja un cadru legal funcțional. „În România există deja un cadru legislativ clar cu privire la accesul minorilor la jocurile de noroc. Acesta este interzis, iar membrii Federației noastre au toleranță zero față de orice abatere de la acest principiu”.

Vot în Senat: „Legi făcute pe genunchi” versus „un flagel”

Pe 16 februarie, Senatul a adoptat noile măsuri cu 97 de voturi pentru, 8 împotrivă și 2 abțineri. În dezbateri, opozanții proiectului au vorbit despre „legi făcute pe genunchi” și au ridicat o dilemă: cum pot tinerii să fie suficient de maturi pentru a vota, dar nu și pentru a juca la jocuri de noroc?

De cealaltă parte, susținătorii au catalogat dependența de jocuri drept „o problemă de sănătate publică, un flagel”. Aceștia au comparat situația cu restricțiile impuse în cazul tutunului sau alcoolului: „De ce când am luat măsuri contra tutunului, alcoolului și drogurilor n-am zis: să se dea statul la o parte și să-i lase pe tineri să decidă singuri?”. Proiectul legislativ urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, care este for decizional.