Tensiuni crescânde în SUA: Agenți federali trimiși în Minnesota după o crimă controversată, Powell sub investigație, iar Iranul e pe muchie de cuțit
America fierbe! După ce Renee Good a fost împușcată mortal de un ofițer de poliție săptămâna trecută, autoritățile americane au decis să trimită întăriri în Minneapolis. Decizia asta, anunțată de The Guardian, a stârnit un val de proteste în mai multe orașe.
Kristi Noem, Secretarul pentru Securitate Internă, a declarat că agenții suplimentari sunt trimiși pentru a-i proteja. Dar oare asta e tot? Decizia vine într-un moment critic pentru președintele Donald Trump, care se confruntă cu critici din toate părțile, inclusiv o investigație penală asupra lui Jerome Powell, șeful Rezervei Federale, și reacția sa la protestele din Iran.
Minneapolis sub asediu?
Uciderea lui Renee Good de către un ofițer de imigrări a scos lumea în stradă. Protestele vizează acțiunile ICE (Immigration and Customs Enforcement), agenția responsabilă de aplicarea legilor privind imigrația. Oamenii sunt furioși și spun că s-a ajuns prea departe.
Noem a anunțat că „sute de agenți federali suplimentari” vor ajunge în Minnesota „astăzi și mâine” pentru a calma spiritele și a pune capăt protestelor. „Dacă desfășoară activități violente împotriva forțelor de ordine, dacă ne împiedică operațiunile, este o crimă și îi vom trage la răspundere”, a avertizat Noem. Sună a amenințare, nu?
Administrația Trump susține că împușcarea lui Good a fost un act de autoapărare, afirmând că aceasta a „folosit” mașina ca pe o armă pentru a ataca ofițerii. Dar înregistrările video arată altceva: Good încerca să plece cu mașina. Democrații acuză Casa Albă de mușamalizare. Oare cine are dreptate?
Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a declarat pentru CNN că „oricine poate vedea că această victimă nu este un terorist intern”, sugerând că acțiunile ei indicau încercarea de a face o întoarcere în trei timpi pentru a scăpa. Frey a adăugat că forțele de ordine locale sunt „depășite numeric de numărul agenților ICE și dincolo de acesta”. E clar că situația e tensionată la maximum.
Powell, în vizorul justiției
Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a anunțat că este investigat penal de procurorii federali. Powell, criticat de Trump pentru că nu a scăzut ratele dobânzilor, crede că investigația are motive politice. Să fie oare așa?
Powell a afirmat că ancheta este „fără precedent” și că ar trebui „văzută în contextul mai larg al amenințărilor și presiunilor continue ale administrației [Trump]”. El a explicat că Departamentul de Justiție al SUA a amenințat cu o inculpare penală pentru mărturia pe care a dat-o în fața unei comisii a Senatului despre renovările clădirilor Rezervei Federale. Pare un atac la independența băncii centrale.
Senatorul Elizabeth Warren, democrat de rang înalt în comisia bancară a Senatului, a avertizat că colegii ei nu ar trebui să aprobe candidatul președintelui pentru funcția de președinte al Fed, când mandatul lui Powell expiră în mai anul acesta. Warren l-a acuzat pe președinte că vrea să „instaleze o altă marionetă pentru a finaliza preluarea coruptă a băncii centrale a Americii”. Acuzații grave, nu?
Economistul șef al Goldman Sachs, Jan Hatzius, a avertizat că amenințarea cu o inculpare penală cu care se confruntă Jerome Powell a întărit îngrijorările că independența băncii centrale este subminată. Hatzius a declarat la o conferință globală a Goldman Sachs că „există, evident, mai multe preocupări că independența Fed va fi sub presiune, ultimele știri despre investigația penală asupra președintelui Powell întărind cu adevărat aceste preocupări”.
Iranul, un butoi cu pulbere
Toată lumea așteaptă să vadă cum va reacționa SUA la represiunea sângeroasă a Iranului asupra protestatarilor. Se vor opri doar la sancțiuni sau vor merge mai departe?
SUA ar putea opta pentru lovituri militare, desfășurarea de arme cibernetice secrete împotriva unor situri militare și civile iraniene, impunerea de mai multe sancțiuni guvernului iranian și stimularea surselor antiguvernamentale online. Dar o intervenție militară ar fi riscantă și ar putea alimenta propaganda guvernului iranian, care susține că protestele sunt orchestrate de SUA și Israel.
Densitatea populației din Teheran face dificilă lansarea unei campanii aeriene țintite fără a risca multe victime civile, iar țintele potențiale cheie ale SUA, cum ar fi ayatollahul Ali Khamenei, și-au sporit măsurile de securitate personală. E un joc periculos.
Trump a amenințat și Cuba cu reținerea livrărilor de petrol din Venezuela, avertizându-i să „facă o înțelegere, ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU” într-o postare pe Truth Social. „NU VOR MAI FI PETROL SAU BANI PENTRU CUBA – ZERO!”, a scris Trump. Amenințările sale la adresa aliatului tradițional al Venezuelei vin în urma răpirii și înlăturării liderului venezuelean Nicolás Maduro de către SUA săptămâna trecută. Ce urmează?
Și altele…
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat despre comentariile lui Trump despre Groenlanda în timpul vizitei sale în Croația. Rutte a răspuns criticilor aduse ofensivei sale de farmec și lingușirii repetate a lui Trump, insistând că „cred că Donald Trump face lucrurile corecte pentru NATO, încurajându-ne pe toți să cheltuim mai mult” în Europa pentru a se ridica la nivelul cheltuielilor SUA.
El a spus că este „absolut convins” că „fără Donald Trump nu am fi avut niciodată acel rezultat la summitul de la Haga” anul trecut, crescând pragul de apărare al PIB-ului la 5%. „Așa că, atunci când laud pe cineva, se bazează pe fapte și cred că faptele sunt acolo”, a spus el. Nu a abordat întrebarea despre Groenlanda, dar a spus că salută discuția despre implicarea mai mare în Arctica.
Trump urma să aibă o întâlnire cu ușile închise cu secretarul de stat Marco Rubio pentru a discuta probleme de politică externă, inclusiv situația din Iran. De asemenea, avea programate întâlniri cu arhiepiscopul din Oklahoma City.
Democrații speră să diminueze influența lui Trump asupra alegătorilor concentrându-se pe un singur cuvânt: accesibilitate. Când nu sunt de acord cu Trump, spun că americanii ar fi mai bine dacă președintele s-ar concentra pe a face viața mai puțin costisitoare. Va funcționa?
Președintele SUA a declarat că „Iranul a sunat, vrea să negocieze”, iar administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu Teheranul. A avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi, pe măsură ce rapoartele despre creșterea numărului de decese în protestele împotriva regimului islamic se înmulțesc. Activiștii spun că cel puțin 544 de persoane au fost ucise până acum și peste 10.000 de persoane au fost arestate. Iranul nu a recunoscut comentariile lui Trump, dar un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a declarat că un canal de comunicare a rămas deschis cu oficialii americani. Teheranul a avertizat anterior că armata americană și Israelul vor fi „ținte legitime” dacă America ar folosi forța pentru a proteja demonstranții. Situația e extrem de volatilă, iar lumea reține respirația.
