Tot mai puternici, tot mai contestaţi: 2020, un an de răscruce pentru giganţii internetului
În acest context, întâlnirile pe Zoom, căutările pe Google, cumpărăturile pe Amazon, mesajele pe WhatsApp și serile petrecute vizionând Netflix au devenit parte integrantă a vieții cotidiene. Grupurile americane GAFA (Google, Amazon, Facebook, Apple) și chinezii BATX (Baidu, Alibaba, Tencent, Xiaomi) au devenit omniprezente în 2020, consolidându-și pozițiile deja puternice.
Aceste „staruri” ale capitalismului digital au creat o impresie de invincibilitate într-o lume în care multe certitudini au fost zdruncinate, a explicat Joelle Toledano, profesor de economie la Universitatea Paris-Dauphine.
Dincolo de aspectele economice, triumful acestor companii este mai ales financiar. În timp ce guvernele investesc mii de miliarde de dolari pentru a preveni falimentele și șomajul masiv, valoarea de piață a GAFA continuă să crească. Aceste companii valorează acum aproape 8.000 de miliarde de dolari pe bursa americană, de trei ori mai mult decât PIB-ul Franței, comparativ cu 2.000 de miliarde de dolari acum cinci ani.
Începând din ianuarie, acțiunile lor au fost impulsionate semnificativ de pandemie: Facebook a crescut cu 35%, Amazon cu 65%, iar Apple cu 68%. Zoom, platforma de videoconferințe fondată în 2011, a văzut o explozie de 600% în valoarea acțiunilor sale în 2020. De asemenea, Airbnb a avut o dublare a valorii acțiunilor în ziua listării sale.
În această perioadă, aplicațiile chineze au început să câștige popularitate globală, cu exemple precum TikTok, SHEIN (modă) și Likee (videoclipuri).
Anul 2020 a fost, de asemenea, un semnal de alarmă pentru guvernele mondiale, care doresc să limiteze expansiunea acestor conglomerate, caracterizată prin sute de achiziții. „Până în 2017, se considera că beneficiile aduse de aceste companii, în special în ceea ce privește inovația, depășeau dezavantajele”, a afirmat Toledano, autoarea cărții „GAFA: reprenons le pouvoir!”.
Aceste monopoluri controlează accesul la universul digital, Google având o cotă de piață de 93%, și creează „ecosisteme închise” pentru utilizatori, a subliniat Toledano.
În acest context, Bruxelles-ul a inițiat un plan ambițios de reglementări pentru a aborda probleme precum concurența, combaterea discursului de ură online și transparența algoritmilor. În Statele Unite, Google și Facebook se confruntă cu acțiuni legale pentru abuzuri legate de poziția lor dominantă, iar directorii acestor companii au fost chemați în fața Congresului.
În China, autoritățile au intensificat reglementările privind conținutul distribuit pe platformele online și au anunțat noi reglementări pentru comerțul electronic. Suspendarea listării la bursă a Ant Group a fost văzută ca un avertisment pentru un sector care a crescut rapid și a generat averi considerabile.
Puterea „Big Tech” este contestată din ce în ce mai mult de societatea civilă, deși acest lucru nu a afectat performanțele economice sau numărul de utilizatori. Jacques Cremer, profesor la Ecole d’Economie din Toulouse, a subliniat că aceste companii sunt extrem de bine gestionate și oferă servicii de calitate, avertizând totodată împotriva căutării unui „țap ispășitor”.
În Franța, Amazon a devenit un simbol al nemulțumirilor, cu apeluri la boicot și proteste împotriva depozitelor sale robotizate. Totuși, aceste acțiuni nu au împiedicat compania să înregistreze vânzări record în timpul „Black Friday”.
În Statele Unite, Facebook a fost afectat de un boicot din partea a 100 de branduri care au acuzat compania de lipsa de acțiune împotriva conținutului rasist, în contextul mișcării Black Lives Matter. În California, Uber și Lyft au reușit să obțină sprijinul alegătorilor pentru a-și susține modelul de afaceri în fața reglementărilor.
Criticile la adresa dominației psihologice a giganților internetului sunt tot mai frecvente. Shoshana Zuboff, expertă în economie și protagonista documentarului „The Social Dilemma”, a denunțat „capitalismul supravegherii”, bazat pe profiturile obținute din vânzarea datelor personale ale utilizatorilor.
Aceste aspecte subliniază urgența de a organiza un „al patrulea spațiu” pentru activitățile umane, alături de pământ, mare și aer, a declarat Thierry Breton, comisar european pentru Piața Internă.
