În luna septembrie a anului 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Astfel, Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în luna iunie a anului 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menținut decizia primei instanțe. Decizia este definitivă.
„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul-pârât Băsescu Traian împotriva sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”, scrie în hotărârea Înaltei Curţi, pronunțată miercuri.
Băsescu: Nu comentez. Voi face demersuri la CEDO
Astfel că, Traian Băsescu a avut o primă reacție la sentința ÎCCJ. Fostul președinte susţine că a luat act de decizie, însă nu o va comenta public. „Voi face demersurile legale la CEDO”, a mai declarat Traian Băsescu.
CNSAS: Acțiunile lui Băsescu au îngrădit dreptul la viață privată
De asemenea, în acţiunea depusă de CNSAS la Curtea de Apel București pentru stabilirea calității de colaborator al Securității a lui Traian Băsescu se spune că fostul preşedinte şi-a turnat colegii şi a menţinut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin, până aproape de căderea regimului.
În dosar au fost depuse documente de la SRI şi MApN.
Aşadar, din documentele depuse în instanţă de CNSAS reiese că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Potrivit CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, cum ar fi intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, spunea CNSAS.
Conform Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Pe parcursul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
Ce spunea Băsescu după prima decizie de colaborare
Mai mult, după pronunţarea primei decizii din septembrie 2019, Traian Băsescu preciza la Digi24 că, la 21 de ani, nu știa că cei de la Contrainformații, cărora le dădea rapoarte, erau parte a Securității.
„Este o decizie a judecătorului, nu pot să o contest decât legal, ca om care a ținut la construcția unui sistem de justiție. Deci voi contesta decizia la Înalta Curte. Am spus că nu am colaborat cu Securitatea, pentru că eu știu ce am făcut. Nu cred că ce am făcut eu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea, mai ales că este vorba de documente din Institutul de Marină, iar instituția care se ocupa de noi erau Contrainformațiile militare, despre care recunosc că la 21 de ani habar n-aveam că sunt parte a Securităţii” a afirmat Traian Băsescu la Digi24.
