TripluRO (3RO), peste 800 de produse la raft

De Jurnalul Național 237 citiri
4 min citire

 

În prezent, produsele agricole româneşti reuşesc, în sfârşit în ultimii ani, să ajungă în rafturile marilor magazine.

Asta se întâmplă şi cu sprijin guvernamental, dar şi prin proiecte private, cum este cel prin care Penny şi-a propus ca anul acesta peste jumătate dintre produsele pe care le vinde să facă parte din categoria TripluRO. Deja retailerul are pusă la punct o reţea de  peste 600 de furnizori locali, al căror număr crește constant.

În afirmaţiile sale, Daniel Gross, CEO Penny: ”TripluRO înseamnă că un produs, ca să îl putem valida că e românesc trebuie să aibă ingredientul principal din România, iar procesarea intermediară şi amabalarea finală să fie facută tot în România.”

În contextul acestei reţele, nu a fost o iniţiativă uşor de abordat, pentru că a adus multe provocări atunci când a început să fie aplicată. Reţeaua TripluRO a fost lansat acum 3 ani, iar acum sunt deja peste 800 de produse comercializate sub această umbrelă. E un concept mai larg decât pare la prima vedere, căci include întreg lanţul, de la producător, la industrie, la alegerea ingredientelor şi până la depozitare, Motiv pentru care retailerul, împreună cu Academia de Studii Economice a lansat iniţiativa „100 de idei de business pentru România”, un proiect în care au fost analizate oportunităţi de dezvoltare a unor afaceri locale care ar putea să ajungă să livreze produse ce se aliniază conceptului de TripluRO.

A fost întocmită, de asemenea, o listă cu 200 de produse solicitate în mod frecvent de clienții români, dar care încă nu pot fi realizate integral în România, listă pe care se află o gamă largă de poziţii, de la alimente la produse de curăţenie.

În contextul comercial, avantajele sistemului TripluRO nu sunt legate doar de producţie în sine. Consumatorul român primeşte produse mai proaspete, căci marfa nu mai e transportată dintr-o parte în alta a planetei, în timp ce amprenta de carbon se reduce odată cu reducerea traficului.

În plus, sistemul ajută şi la scăderea deficitului balanţei comerciale a României. Echipa Academiei de Studii Economice a ajuns la concluzia că o strategie națională coerentă poate duce la acoperirea aproape completă a deficitului comercial provocat de alimentele procesate, dar și de unele categorii de bunuri de consum. Sunt câteva zeci de propuneri concrete rezultate în urma discuţiilor, separate pe fiecare categorie de produse în parte.

Spre exemplu, în cazul lactatelor se propune, printre altele, încurajarea vânzării de către micii producători ai produselor direct către unităţile de retail, în condiţiile în care aceştia s-au plâns în repetate rânduri că preţul primit de la cei care colectează e prea mic ca să fie acceptabil. În ceea ce priveşte industria cosmetică, o măsură considerată utilă este reintroducerea în școlile tehnice a specializărilor în domeniul chimic.

Aşadar, retailerul a lansat „100 de idei de business pentru România”, în parteneriat cu Academia de Studii Economice, astfel că balanța comercială a României, pentru produse agroalimentare procesate, a atins 4,6 mld. euro în anul 2022, iar carnea de porc contribuie cu un deficit de 830 milioane de euro la deficitul comercial al României.

Sursa – www.antena3.ro




Vești proaste înainte de Crăciun. Ce se întâmplă cu carnea de porc

Prețurile la carnea de porc și produsele din carne de porc reprezintă o preocupare suplimentară pentru mulți români. În perioada [...]

Cine e Călin Georgescu și ce avere are

Alegeri prezidențiale 2024: Ce avere deține Călin Georgescu, candidatul surpriză al primului tur? În conformitate cu legislația în vigoare, toți [...]

Platforma „educațională” a lui Andrew Tate Hustler’s University, spartă de hackeri

O investigație realizată de Daily Dot a dezvăluit un atac cibernetic asupra platformei „The Real World”, creată de influencerul controversat [...]

Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025

Cu cât vor creşte pensiile românilor de la 1 ianuarie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de referință [...]