Trump interzice Anthropic in contractele militare pe fondul tensiunilor din Big Tech
Administrația Trump a luat o decizie bruscă, interzicând companiei de inteligență artificială Anthropic accesul la contracte guvernamentale. Ordinul vine după ce Departamentul Apărării a presat compania să renunțe la restricțiile privind utilizarea AI-ului său de către armată, o mișcare ce a tensionat și mai mult relația dintre Silicon Valley și Washington.
Tensiuni in Big Tech
Iar răspunsul nu a întârziat să apară. Anthropic a reacționat imediat, catalogând o eventuală includere pe o listă neagră a Pentagonului drept „nefondată din punct de vedere legal”. Discuțiile dintre cele două părți au eșuat, iar acum compania se confruntă cu eticheta de „risc pentru lanțul de aprovizionare” din partea armatei americane. Până la urmă, cum s-a ajuns aici? Totul pare să fi pornit de la refuzul Anthropic de a-și modifica politicile interne care limitează folosirea tehnologiei sale în scopuri militare directe.
Tehnologia, noua arma a cartelurilor
Numai că tehnologia nu este apanajul guvernelor. În Mexic, cartelul Jalisco (CJNG), condus ani la rând de Nemesio „El Mencho” Oseguera Cervantes, a demonstrat o adaptabilitate ieșită din comun. Gruparea criminală a îmbrățișat pe deplin inteligența artificială, dronele și rețelele sociale pentru a-și consolida operațiunile, asigurându-și supraviețuirea chiar și după dispariția liderului său.
O realitate sumbră.
De la drone la aplicatii de rugaciune
Dar conflictul tehnologic se poartă și la nivel de stat, uneori în cele mai neașteptate forme. În timpul unor lovituri aeriene israeliene asupra Teheranului, iranienii au primit notificări push misterioase de la o aplicație de rugăciune populară. Mesajele promiteau amnistie celor care se predau și anunțau că „ajutorul este pe drum”. V-ați fi imaginat vreodată că o aplicație de rugăciune poate deveni o armă psihologică? În același timp, în Emiratele Arabe Unite, scutul antirachetă a fost activat în timp real pentru a intercepta rachete iraniene, demonstrând o altă față a războiului modern. Iar în interiorul Iranului, după ce autoritățile au tăiat accesul la internet, jurnaliștii se bazează acum pe legături prin satelit, aplicații criptate și filmări scoase clandestin din țară pentru a putea transmite informații.
Supraveghere si contra-masuri
Și dacă credeți că aceste lucruri se întâmplă doar departe, în zone de conflict, lucrurile stau puțin diferit. Un incident recent a scos la iveală cum un bărbat a reușit, accidental, să acceseze 6.700 de aspiratoare robot dotate cu camere video. Pe de altă parte, apar și soluții de contra-supraveghere. Un dispozitiv numit Spectre I, dezvoltat de un proaspăt absolvent de la Harvard (un detaliu interesant), promite să blocheze gadgeturile AI care ne ascultă constant. E drept că eficiența sa este limitată de legile fizicii, dar intenția este clară. Chiar și în lumea corporațiilor, etica este pusă sub semnul întrebării, OpenAI fiind nevoită să concedieze un angajat care a folosit informații interne pentru a face tranzacții pe piețele de predicții.
O dezbatere necesara pe 26 martie
Toate aceste evoluții complexe, de la rolul Big Tech în operațiuni militare la noile forme de război hibrid, vor fi subiectul unei dezbateri online pe 26 martie. Evenimentul va avea un panel de experți format din Tim Marchman, director la WIRED, Carla Sertin, șefa de conținut editorial la WIRED Middle East, și Paresh Dave, scriitor specializat pe marile companii de tehnologie. Discuția va aborda subiecte concrete, precum ocupația federală din Minnesota, bombardarea unor ambarcațiuni în Caraibe și războiul din Iran cu consecințele sale în Orientul Mijlociu.
