Trump numește NATO un tigru de hârtie și șantajează Europa cu sprijinul pentru Ucraina

Donald Trump a lansat un atac fără precedent la adresa aliaților europeni, numind NATO „un tigru de hârtie” și acuzându-i pe liderii de pe continent de lașitate. Într-o postare furibundă pe rețeaua sa socială, președintele american a legat explicit sprijinul pentru Ucraina de implicarea Europei în conflictul din Iran, stârnind panică în cancelariile europene. Patru diplomați ai UE au confirmat deja că se fac eforturi disperate pentru a-i arăta lui Trump că Europa este un partener de nădejde în Orientul Mijlociu, totul pentru a nu pierde ajutorul american la Kiev.

Moscova propune un troc direct Washingtonului

În acest context tensionat, Kremlinul a simțit oportunitatea și a pus pe masă un schimb cât se poate de direct. Moscova a propus Washingtonului un quid pro quo: Rusia ar înceta să mai ofere informații Iranului dacă Statele Unite ar opri, la rândul lor, furnizarea de date despre Rusia către Ucraina. E drept că americanii au refuzat oferta, dar simplul fapt că aceasta a fost făcută arată cât de interconectate au devenit cele două teatre de război.

Iar imprevizibilitatea liderului de la Casa Albă alimentează temerile europenilor. „Când vezi ce a făcut Trump în Groenlanda, cum a întrerupt schimbul de informații cu Ucraina dintr-un capriciu, există întotdeauna riscul acesta”, a recunoscut, sub protecția anonimatului, unul dintre diplomații UE.

RecomandăriTrump numește NATO tigru de hârtie ce se întâmplă cu baza de 177 milioane dolari din Deveselu

Zelenski are o „presimțire foarte proastă”

Direct afectat de aceste jocuri geopolitice, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu și-a ascuns îngrijorarea. Într-o declarație pentru BBC, liderul de la Kiev a mărturisit că are o „presimțire foarte proastă” legată de impactul pe care conflictul din Orientul Mijlociu îl va avea asupra țării sale. El a reclamat că negocierile de pace intermediate de SUA sunt „amânate constant”.

Chiar în weekend, negociatorii ucraineni s-au deplasat în Statele Unite pentru discuții cu Steve Witkoff și Jared Kushner. Cel din urmă (un personaj cheie în administrația anterioară a lui Trump) a descris întâlnirea drept „constructivă”, însă a evitat să ofere orice detaliu concret despre o posibilă reluare a dialogului cu Rusia.

Rachete ca bomboanele, dar nu pentru Ucraina

Dincolo de diplomație, problema este și una extrem de practică. V-ați gândit vreodată cum se împart resursele militare? Războiul din Iran consumă cantități uriașe de rachete Patriot și muniție de apărare antiaeriană, exact armamentul de care Ucraina are nevoie disperată pentru a supraviețui.

RecomandăriTrump vrea retragerea SUA din NATO un senator democrat numește ideea periculoasă

Un diplomat dintr-o țară membră a UE a descris situația fără menajamente. „Emiratele aruncă rachete Patriot ca pe bomboanele, în timp ce Ucraina are nevoie disperată de ele”, a spus acesta. „Nu poate deveni o situație de tipul ori una, ori alta.”

Liderii europeni aleargă să-l convingă pe Trump

Conștienți de pericol, liderii europeni fac tot posibilul să-l convingă pe Trump că sunt parteneri activi în Orientul Mijlociu. Emmanuel Macron a avut deja două convorbiri telefonice cu președintele american, asigurându-l că Franța va contribui la eliberarea Strâmtorii Ormuz imediat ce condițiile o vor permite. Un diplomat a rezumat strategia franceză în trei cuvinte simple: „Este vorba despre gestionarea omului.”

În Marea Britanie, Keir Starmer ar fi mers chiar mai departe, dând undă verde Statelor Unite să folosească bazele militare britanice pentru a lansa atacuri asupra unor ținte iraniene. Mai mult, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Canada și Japonia au semnat o declarație comună prin care își arată disponibilitatea de a securiza trecerea prin strâmtoare. „Trebuie să-i arătăm lui Trump că suntem activi în Orientul Mijlociu. Este în interesul nostru, dar și al Ucrainei”, a explicat un alt oficial european.

RecomandăriTrump îl numește „nebun” pe Netanyahu. Tensiuni SUA-Israel blochează negocierile de pace.

Numai că, la o privire mai atentă, promisiunile sunt destul de vagi. Atât Macron, cât și cancelarul german Friedrich Merz au declarat public că nu au nicio intenție să se lase atrași într-un război cu Iranul. Până la urmă, pare că aparențele contează mai mult decât substanța.

Cea mai tranșantă evaluare a venit de la președintele finlandez, Alexander Stubb. „Există o fisură care se conturează între Europa și SUA. Ca fervent pro-american, o deplâng. Dar este o realitate cu care trebuie să trăiesc”.