Tutunul, cel mai mare contribuabil la PIB-ul țării,
Industria tutunului a devenit cel mai mare contribuabil la bugetul României, cu o valoare a taxelor și impozitelor plătite anul trecut de 20 de miliarde de lei. Reprezentanții industriei spun că 75% din prețul unui pachet de țigări merge la stat.
Astfel, statul este principalul beneficiar al industriei tutunului, în situaţia în care 75% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii, spune Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria.
“Tutunul nu mai e monopol de stat în România, dar statul e principalul beneficiar al acestei industrii. Plătim taxele în avans pentru produsele noastre, pe 25 ale lunii, fie că mai sunt încă în magazine sau au ajuns la consumatori.
Tutunul e mare producător, mare contribuabil şi mare exportator. În cazul României, e o industrie care contribuie pozitiv în toate domeniile economice. De ce suntem un mare contribuabil?
Pentru că aproximativ 75% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii”, a precizat Gilda Lazăr, la Forumul diplomaţiei economice şi al exportatorilor, organizat de Clubantreprenor.ro.
Contribuția industriei tutunului, echivalentul a 13,5% din PNRR
Pentru anul trecut, oficialul JTI estimează o contribuţie la buget de aproximativ 20 miliarde lei, faţă de peste 17,54 miliarde cu un an în urmă. Suma reprezintă echivalentul a 13,5% din PNRR, bani pentru care statul nu trebuie să îndeplinească nicio condiţie.
“Sunt trei fabrici mari în România, care angajează români, plătesc taxe statului român şi exportă o mare parte din ţigaretele produse aici, echilibrând balanţa comercială”, a menţionat directorul JTI, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Conform sursei citate, în anul 2020, exporturile de produse din tutun au fost de 1,3 miliarde de euro, contribuţia pozitivă a tutunului la balanţa de plăţi fiind de circa un miliard de euro. Anul trecut, numai pentru primele nouă luni valoarea exporturilor este de peste 950 milioane de euro, iar contribuţia la balanţa de plăţi de peste 700 de milioane de euro.
În anul 2020, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget, în situaţia scăderii veniturilor provenite din energie. Tot în anul 2020, conform Eurostat, România a urcat în topul marilor producători europeni de ţigarete, pe locul al doilea, la egalitate cu Germania şi după Polonia, spune reprezentantul JTI.
Nivelul accizei este acum de 114 euro la mia de țigarete, dar este de așteptat să crească
“Ca să putem raporta rezultate bune în continuare, nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă şi predictibilitate fiscală. Conform unui studiu al Asociaţiei de Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în condiţiile unor reglementări echilibrate şi a menţinerii pieţei negre la sub 10%, industria ar putea vira anual la buget peste 5,7 miliarde euro. Referitor la predictibilitatea fiscală, anul acesta se încheie actualul calendar de creştere a accizelor pentru ţigarete.
Nu ştim ce urmează şi tocmai de aceea am dori să fie adoptat un nou calendar pe cinci ani, ca să ne pregătim planurile în cunoştinţă de cauză. După aderarea României la UE, taxarea ţigaretelor a fost reglementată de Directive europene. Acum, nivelul accizei este de 114 euro la mia de ţigarete. Directiva urmează să fie modificată, dar nu cred că este nevoie să aşteptăm Bruxelles-ul ca să facem ceva.
E clar că este nevoie de bani la buget, dar ar fi bine să ştim ce ni se pregăteşte, măsurile să fie adoptate cu şase luni înainte şi să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cum prevede Codul Fiscal”, a mai adăugat Gilda Lazăr.
După părerea sa, piaţa s-a putut dezvolta normal pentru că a existat ” o politică fiscală coerentă şi predictibilă”, iar contrabanda a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, la sub 10%.
Ce solicită guvernanților
“Dacă privim la anii trecuţi, se vede cum în perioadele de instabilitate legislativă şi de incertitudine, exporturile au scăzut, la fel şi taxele virate la buget. Un exemplu bun este cel al întârzierii transpunerii Directivei tutunului, care a dus la perturbări ale procesului de producţie.
Dată fiind importanţa industriei pentru economie, ar trebui să avem un for tutelar care să abordeze cu echilibru acest sector, ca de exemplu Ministerul Economiei, cel al Finanţelor sau al Agriculturii. Am solicitat acest lucru, dar în continuare suntem reglementaţi de Ministerul Sănătăţii, care are o perspectivă radicală faţă de acest sector”, a mai precizat reprezentantul JTI.
Aşadar, JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun şi produse pentru vapat, cu operaţiuni în peste 130 ţări. Cu sediul la Geneva, Elveţia, JTI are peste 40.000 de angajaţi, fiind membră a grupului Japan Tobacco.
