UE analizează participarea la consiliul pentru Gaza propus de Trump

Uniunea Europeană manifestă interes pentru a se alătura noului „Consiliu pentru Pace” (BoP) în Gaza, inițiat de președintele american Donald Trump, structură criticată de unele voci ca fiind o „farsă neocolonialistă”, conform Deutsche Welle.

Ce este Consiliul pentru Pace (BoP)

Consiliul pentru Pace reprezintă o structură administrativă ce ar urma să joace un rol important în implementarea planului de pace menit să rezolve conflictul israeliano-palestinian. Conform planului în 20 de puncte propus de președintele Trump, BoP ar urma să supervizeze ajutorul umanitar, reconstrucția și o administrație palestiniană tehnocratică în Fâșia Gaza. Trump a anunțat că va conduce BoP, care va avea 15 membri.

Planul de pace, inclusiv BoP, a fost formalizat prin Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU în noiembrie anul trecut. Criticii BoP argumentează că structura nu permite palestinienilor să aibă un rol decisiv în viitorul lor, nu are un termen limită și ar putea facilita continuarea a ceea ce ONU consideră a fi ocupația ilegală a teritoriilor palestiniene de către Israel. De asemenea, se consideră că BoP contravine dreptului internațional în anumite aspecte.

Safia Southey, cercetător juridic, a scris într-un text publicat de Societatea Americană de Drept Internațional luna trecută că BoP transformă ceea ce Curtea Internațională de Justiție a numit „dreptul inalienabil la autodeterminare” al poporului palestinian într-un „privilegiu condiționat”, contrar avizului din 2024 al Curții cu privire la conflict.

Numirea lui Nickolay Mladenov

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că Nickolay Mladenov, un diplomat bulgar, va ocupa funcția de director al BoP. Mladenov a fost coordonatorul special al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu între 2015 și 2020 și este cunoscut de politicienii israelieni și palestinieni. Se așteaptă anunțuri suplimentare privind componența BoP în viitorul apropiat, însă data exactă nu a fost comunicată.

Rapoartele sugerează că președintele Trump intenționa să anunțe membrii înainte de prima întâlnire a consiliului, programată în marja Forumului Economic Mondial din Elveția săptămâna viitoare. Alături de Arabia Saudită, Qatar, Egipt și Turcia, statele europene care ar putea fi invitate să se alăture sunt Regatul Unit, Germania, Franța și Italia.

Posibila schimbare a mandatului BoP

Ziarul israelian Haaretz a publicat un articol care sugerează că administrația Trump ar putea dori să modifice mandatul BoP. Surse citate de Haaretz au declarat că, în cazul în care BoP obține rezultate pozitive în Gaza, ar putea fi solicitat să gestioneze alte conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, și ar putea funcționa ca o alternativă la ONU.

Observatorii au remarcat deja că BoP va opera în afara cadrului ONU într-un mod fără precedent. Ideea de a ocoli complet ONU ar putea genera rezerve din partea potențialilor membri europeni ai BoP. Muriel Asseburg, expert în Orientul Mijlociu la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), a declarat pentru DW că este posibil ca anunțarea membrilor BoP să aibă loc mai târziu în această lună.

„Noul mandat al BoP ar trebui să fie împărtășit mai întâi cu potențialii membri, iar dacă există idei că acesta ar trebui să devină un mecanism alternativ la ONU, atunci ar exista mult mai puțin entuziasm”, a explicat Asseburg.

Entuziasmul inițial al UE

În noiembrie, comisarul UE pentru Mediterana, Dubravka Suica, a declarat că statele membre ale blocului comunitar ar trebui să facă parte din BoP. În decembrie, liderii UE au emis o declarație în care susțin această idee, afirmând că „[UE] este gata să sprijine înființarea Consiliului pentru Pace și se va implica activ cu partenerii cu privire la pașii următori”.

Critici și rezerve

În octombrie, Carnegie Europe, un think tank cu sediul la Bruxelles, a consultat experți pe această temă. Majoritatea au răspuns afirmativ, dar cu rezerve. H.A. Hellyer, senior fellow la Royal United Services Institute din Londra, a menționat că UE ar trebui să urmărească un loc, dar numai dacă transformă retorica în politici concrete. Altfel, „devine doar o prezență legitimatoare la masa altcuiva, acordând credibilitate unui proces care nu oferă nici o pace justă, nici una durabilă”, a adăugat Hellyer.

Hussein Baoumi, director adjunct al Amnesty International pentru Orientul Mijlociu, a fost de acord că UE ar trebui să ia în considerare aderarea la consiliul de pace propus, dar numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții cheie. El a adăugat că structura consiliului rămâne neclară și că riscurile politice, juridice și reputaționale sunt considerabile.

Zaha Hassan, avocat pentru drepturile omului și senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că implicarea Europei ar trebui să fie condiționată de respectarea normelor internaționale. Altfel, „vor facilita crime de război și dezmembrarea sistemului nostru bazat pe reguli”, a precizat Hassan. Într-un articol din decembrie, Hassan a subliniat că este imposibil să se reconcilieze planul de pace din Gaza, așa cum este prezentat în Rezoluția 2803, cu instanțele de drept internațional.

Influența europeană

Asseburg de la SWP a subliniat că statele europene ar putea avea o influență mai mare asupra acestui conflict dacă fac parte din BoP decât au avut în ultimii doi ani și jumătate. Ea a adăugat că există o serie de acțiuni pe care le pot întreprinde pentru a contribui la o soluție durabilă, chiar dacă, pe termen scurt, nu există perspective pentru negocieri israeliano-palestiniene privind o soluție cu două state.

Europenii își pot valorifica rolul de donatori pentru reconstrucția Gazei și pot continua sprijinul tehnic prin intermediul misiunilor europene existente, cum ar fi formarea poliției palestiniene, a adăugat Asseburg. Pentru a avea influență, europenii ar trebui să acționeze mai unitar și ar putea coopera cu statele arabe, cu care ar putea avea mai multe puncte comune decât cu SUA, a sugerat ea.

„Vor avea succes europenii?”, s-a întrebat Asseburg. „Ei bine, nu vom vedea progrese fără SUA, așa că acesta este singurul joc din oraș. De aceea, europenii pot și ar trebui să încerce să facă parte din BoP și să încerce să o influențeze cât mai mult posibil pentru a alinia politicile cu dreptul internațional și standardele umanitare și pentru a încerca să obțină o soluționare durabilă.”

Perspective pesimiste

Martin Konecny, director al Proiectului European pentru Orientul Mijlociu, cu sediul la Bruxelles, și care promovează politici bazate pe fapte pentru conflictul israeliano-palestinian, și-a exprimat un anumit pesimism, având în vedere istoricul Europei în Orientul Mijlociu și faptul că UE este concentrată pe războiul din Ucraina și potențialele planuri ale SUA pentru Groenlanda. El a afirmat că, având în vedere atitudinea generală a Europei față de SUA, există riscul ca prezența europeană în BoP să fie 90% aprobare și 10% influență. Altfel spus, „va fi vorba în primul rând de legitimarea schemelor pe care americanii le vor promova, care, la rândul lor, vor fi coordonate cu Israelul”, a explicat Konecny.

Konecny a declarat pentru DW că neimplicarea în BoP nu reprezintă o soluție, deoarece ar lăsa totul în seama SUA. El a concluzionat că aceasta va fi o misiune dificilă pentru europeni.