UE sancționează Patriarhul Kirill. Ungaria slăbește blocajul diplomatic.

Uniunea Europeană se pregătește să elimine unul dintre cele mai persistente blocaje diplomatice din ultimii ani, profitând de schimbările de dinamică politică de la Budapesta pentru a-l sancționa pe patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse. Un nou pachet de măsuri restrictive este deja pe masa ambasadorilor europeni, vizând direct interesele strategice ale Moscovei și logistica maritimă ascunsă.

Pierderea sprijinului necondiționat al Ungariei este o vulnerabilitate majoră pentru arhitectura de influență a Kremlinului în Europa. Fără scutul veto-ului maghiar, Moscova își vede expuși nu doar liderii ideologici, ci și rutele logistice prin care ocolește embargoul petrolier, o mișcare care modifică direct calculele de securitate inclusiv în bazinul Mării Negre.

Precedentul din 2022 și schimbarea de direcție

Spre deosebire de situația din 2022, când Bruxellesul a încercat pentru prima dată să îl includă pe Kirill pe lista neagră pentru susținerea invaziei din Ucraina și răspândirea propagandei revizioniste, contextul actual arată diferit. La acea vreme, Viktor Orban a blocat ferm măsura, invocând libertatea religioasă. Iar această protecție s-a extins (așa cum s-a văzut pe parcursul negocierilor) și asupra altor figuri, precum ministrul Sportului, Mihail Degtiariov, și oligarhul Viatcheslav Kantor.

Dar lucrurile par să se schimbe odată cu ascensiunea lui Peter Magyar, care încearcă să se distanțeze de politică de veto. Márton Hajdu, președintele comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei și un apropiat al lui Magyar, a clarificat noua poziție, exact așa cum a relatat Antena3 într-o analiză publicată recent.

„sancțiunile care ar submina stabilitatea economică a Ungariei sunt absolut inacceptabile. Dar în cazurile în care fostul guvern a folosit puterea statului ungar pentru a face înțelegeri private, mă aștept ca noul guvern să nu blocheze eforturile comune ale UE de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.” – Márton Hajdu, președintele comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei

Ținta strategică de pe mare

Dincolo de figurile ecleziastice, miza reală a noului pachet vizează „flota din umbră” a Rusiei. Aceste nave, acuzate că navighează sub pavilioane false și că este un risc ecologic și de sabotaj, sunt esențiale pentru finanțarea mașinăriei militare rusești.

RecomandariStrategia Kremlinului după atacul cu 500 de drone, analizată. Documentul scurs din administrație

Numai că europenii nu mai au răbdare. Mai multe state, printre care Franța, Suedia și Polonia, au început deja să inspecteze nave suspecte.

„Am adoptat și abordarea de a lucra asupra sancțiunilor privind «flota din umbră» în mod continuu, astfel încât, imediat ce aflăm despre nave, să le includem pe listă.” – Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE

Cum se va aplica mai exact acest mecanism continuu? Răspunsul va veni la Consiliul Afaceri Externe din 15 iunie. Până la jumătatea lunii iulie, al 21-lea pachet de sancțiuni economice ar trebui să fie aprobat definitiv, iar decizia de a prelungi valabilitatea acestora de la șase luni la un an va testa direct coeziunea blocului comunitar și limitele reale ale noii politici de la Budapesta.

RecomandariPlanul secret al Washingtonului în Iran. Cine trebuia să preia puterea la Teheran