Un bolovan de 40 de centimetri a ucis un pasager pe DN7. Cine e responsabil pentru siguranța pe Valea Oltului?
Un bolovan de aproximativ 40 de centimetri a ucis un pasager pe DN7 Valea Oltului. Bolovanul, suficient de mic încât, potrivit CNAIR, „poate fi ridicat de o persoană”, a lovit mașina în timp ce șoferița (36 de ani) a ieșit singură din autoturism și a scăpat nevătămată. Cazul readuce o întrebare importantă pentru siguranța traficului: a fost un accident imposibil de anticipat sau o protecție care a cedat?
Anchetatorii încearcă acum să afle de unde s-a desprins piatra de 40 de centimetri. Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR, a declarat că bolovanul a ajuns pe banda de circulație dinspre râu, nu lângă marginea drumului. În evaluarea companiei, asta indică o cădere de la o înălțime mare și o traiectorie neobișnuită.
Miza depășește cazul punctual. Pe un sector intens circulat, discuția se mută de la tragedie la responsabilitate: cine verifică versanții, cine întreține sistemele de protecție și cine răspunde când o piatră ajunge pe carosabil.
CNAIR susține că zona nu avea risc de căderi de pietre
CNAIR susține că zona nu era cunoscută ca având risc de căderi de pietre. Compania leagă imposibilitatea unor plase sau bariere de protecție de regimul pădurii de deasupra drumului. Montarea unor astfel de sisteme ar presupune defrișări, iar acestea ar fi greu de autorizat din punct de vedere al legislației de mediu.
„În acest moment, poliția este la fața locului și încearcă să stabilească de unde provine piatra. Vorbim despre o bucată de aproximativ 40 de centimetri, care poate fi ridicată de o persoană. Până nu avem concluziile cercetării, este greu să formulăm o explicație clară. Din estimările noastre, piatra a venit de la o înălțime destul de mare. Nu a căzut lângă marginea drumului, ci a ajuns pe banda dinspre râu, ceea ce înseamnă că a avut o traiectorie neobișnuită.”
Tot Alin Șerbănescu a susținut că, în acel sector, nu au existat niciodată căderi de pietre și că vegetația ar fi trebuit să oprească sau măcar să încetinească o astfel de bucată desprinsă de pe versant. În aceeași explicație, CNAIR mută răspunderea spre administratorul fondului forestier, dacă piatra a venit din pădure.
„Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât în acel sector nu au existat niciodată căderi de pietre. Zona este împădurită, iar vegetația ar fi trebuit să oprească sau măcar să încetinească orice piatră desprinsă de pe versant. Noi nu putem monta acolo plase sau bariere de protecție, pentru că ar însemna defrișarea pădurii, lucru care nu cred că ar putea fi autorizat din punct de vedere al legislației de mediu. Dacă provine de mai sus, din pădure, atunci responsabilitatea reviziilor aparține administratorului fondului forestier.”
Pro Infrastructură indică o problemă de mentenanță
Asociația Pro Infrastructură respinge însă explicația care duce spre șantierul autostrăzii sau spre un eveniment imposibil de prevenit. Potrivit Adevarul, Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, spune că varianta cea mai probabilă este cedarea unor plase de protecție vechi sau lipsa lor exact în acel punct.
„Din ceea ce am văzut până acum, este un eveniment nefericit care, în proporție de 99,99%, nu are legătură cu lucrările constructorului sau cu șantierul autostrăzii. Este posibil, însă, ca problema să țină de starea vechilor plase de protecție. Nu știm dacă au cedat sau dacă în acel loc nici măcar nu existau. […] Scenariul cel mai probabil este că au cedat niște plase foarte vechi sau că în acel punct ele lipseau complet. Este, așadar, o problemă de mentenanță, nu una legată de construcția autostrăzii.”
Diferența dintre cele două explicații contează. Dacă a fost o cădere imposibil de anticipat, discuția rămâne în zona hazardului natural. Dacă plase vechi au cedat sau au lipsit, problema se mută la întreținerea infrastructurii de protecție.
Contextul nu este singular. În 2022, un șofer a murit pe DN66, în Defileul Jiului, după un incident provocat de bolovani căzuți de pe versant. În 2024, un politician (34 de ani) a fost grav rănit lângă Gurahonț, într-un caz cu același tip de mecanism. Aceste precedente arată că riscul nu poate fi tratat ca o excepție izolată.
Unde se mută atenția pe DN7 în perioada următoare
Șoferii care traversează Valea Oltului au de urmărit două lucruri distincte. Primul este rezultatul anchetei poliției, care trebuie să stabilească punctul exact din care s-a desprins bolovanul. Al doilea ține de traficul pe termen lung: lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești se vor desfășura deasupra DN7 și, potrivit Pro Infrastructură, vor aduce restricții și posibile închideri temporare ale drumului.
Ancheta poliției este în desfășurare, iar pe termen lung presiunea se mută pe organizarea traficului pe DN7 în timpul lucrărilor la Autostrada Sibiu-Pitești, unde Pro Infrastructură indică restricții și posibile închideri temporare ale drumului.
