Ungaria exploatează un câmp energetic pe 80 km pătrați pentru a deveni o putere
Ungaria a demarat cercetări geologice seismice în regiunea Dorog-Esztergom pentru a exploata un uriaș câmp de energie geotermală. Proiectul, menit să reducă dependența energetică a țării, se întinde pe 80 de kilometri pătrați și ar putea transforma Ungaria într-o putere regională. În tot acest timp, România pare să fi ratat o șansă similară, deși stă pe resurse imense.
Cercetări seismice pe 80 de kilometri pătrați
Investigațiile efectuate de Autoritatea de Supraveghere a Activităților de Reglementare (SZTFH) acoperă o suprafață considerabilă, incluzând zonele Esztergom, Tát, Tokod, Tokodaltáró, Dorog, Kesztölc, Piliscsév și Leányvár. V-ați gândit vreodată cum se fac astfel de măsurători? Vehicule speciale transmit în sol vibrații de energie redusă, care sunt apoi folosite pentru a cartografia straturile subterane.
E drept că sună complicat, dar procesul nu implică excavații, iar toate echipamentele sunt îndepărtate din zonă după finalizarea lucrărilor. impactul asupra mediului este minim.
O sursă de energie stabilă și continuă
Ádám Hernádi, primarul orașului Esztergom, a subliniat că cercetarea are un potențial important pe termen lung. Potrivit acestuia, „este de o importanță capitală pentru administrațiile locale să găsească surse alternative de energie care să poată asigura încălzirea și răcirea nu doar pentru actorii industriali, ci și pentru instituțiile publice”.
Iar avantajele nu se opresc aici. László Nagy, președintele Agenției Energetice Maghiare, a explicat că programul își propune să exploreze surse de energie previzibile și disponibile local. Unul dintre cele mai mari atuuri ale energiei geotermale este că nu depinde de vreme sau de situația geopolitică, asigurând o aprovizionare stabilă. Programul, deja implementat cu succes în mai multe orașe, va continua la nivel național începând cu 2026.
Nagy a adăugat că „energia geotermală poate juca un rol major nu numai în utilizarea rezidențială și municipală, ci și în alimentarea cu energie a parcurilor industriale – cum ar fi zona industrială Esztergom”.
România, între potențial și proiecte punctuale
La noi, lucrurile stau puțin diferit. Suntem departe de o strategie națională coerentă, deși exemple de succes există. Prima stație geotermală din România a fost inaugurată la Oradea, în cartierul Nufărul I, un proiect care asigură încălzirea a 6.000 de apartamente prin foraje la adâncimi de aproximativ 2.800 de metri.
Stația a fost realizată cu fonduri europene în valoare de 25,6 milioane de euro.
Și în mediul rural există inițiative. Comuna Lovrin, din Timiș, a devenit prima localitate rurală din țară care folosește apa geotermală la încălzire. si, utilizarea energiei geotermale în zona Blaj-Alba este analizată în contextul strategiilor județene, județul Alba având un potențial hidrotermal identificat clar în Strategia Județeană (2018-2023).
Capitala stă pe o mină de aur energetic
Dar, hai să vedem, care e cea mai mare oportunitate neexploatată? Aceasta se află chiar sub Capitală. Studiile geologice arată de zeci de ani că zona de nord a Bucureștiului și județul Ilfov stau pe un bazin geotermal important, cu 18 foraje existente care pot fi exploatate.
Resursa nu numai că ar putea fi folosită pentru încălzire, dar ar putea transforma zona Snagov într-o veritabilă stațiune balneo, cu băi termale. O companie românească (Green Tech International) derulează deja un proiect de modernizare a sistemului de termoficare, cu o investiție estimată la aproximativ 200 de milioane de euro, care are ca scop exact integrarea energiei termice din subteran.
