Ungaria votează azi pentru a decide soarta lui Viktor Orbán după 16 ani
Maghiarii merg duminică la urne pentru a-și alege noul Parlament, într-un scrutin considerat cel mai mare test electoral pentru premierul Viktor Orbán din ultimii 16 ani. Principalul său rival este Péter Magyar, un fost apropiat al sistemului Fidesz, care conduce o mișcare proeuropeană de centru-dreapta.
Votul este urmărit cu maximă atenție la Bruxelles, Washington și Moscova.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 6:00 și se vor închide la 19:00, ora locală (20:00 ora României), iar primele indicii clare despre rezultat sunt așteptate târziu în cursul serii. Potrivit celor mai recente sondaje independente, partidul Tisza, condus de Péter Magyar, are un avans în fața Fidesz. Însă analiștii avertizează că numărul mare de nehotărâți, redesenarea circumscripțiilor în favoarea puterii și votul maghiarilor din afara granițelor fac ca deznodământul să rămână imprevizibil.
Testul suprem pentru Viktor Orbán
Pentru Viktor Orbán, alegerile reprezintă o luptă pentru supraviețuirea politică după 16 ani la putere. Premierul ungar, susținut public de Donald Trump și privit favorabil la Moscova, a construit un sistem politic pe care criticii îl descriu drept „democrație iliberală”. Opoziția speră că nemulțumirea legată de stagnarea economică, costul vieții și acuzațiile de corupție va produce schimbarea.
De cealaltă parte, Péter Magyar și-a centrat campania pe promisiuni de combatere a corupției și deblocare a fondurilor europene înghețate. El a prezentat votul ca pe o alegere între continuarea derivei autoritare și readucerea Ungariei mai aproape de nucleul european.
Un sistem electoral în favoarea puterii
Parlamentul de la Budapesta are 199 de locuri. Dintre acestea, 106 mandate sunt alese în circumscripții uninominale, prin vot direct, în timp ce restul de 93 de locuri provin de pe listele naționale de partid și ale minorităților. Pragul electoral pentru partide este de 5%.
Sistemul este considerat unul complicat și croit pentru a avantaja partidul aflat la guvernare.
Chiar dacă opoziția conduce în sondaje la nivel național, distribuirea finală a mandatelor poate fi diferită. Harta circumscripțiilor și mecanismul de conversie a voturilor pot produce un rezultat care nu reflectă direct scorul național. După alegeri, președintele țării convoacă noul Parlament, iar premierul este desemnat prin votul deputaților.
Miza votului din diaspora
Un element important în ecuația alegerilor este votul maghiarilor din afara țării. Potrivit datelor oficiale, aproape 500.000 de cetățeni maghiari fără domiciliu în Ungaria s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la scrutinul din 12 aprilie 2026.
În mod tradițional, această categorie de alegători a susținut masiv Fidesz. La alegerile din 2022, diaspora a trimis 261.566 de voturi prin corespondență, dintre care 247.957 au mers către lista Fidesz-KDNP.
Cel mai mare bazin electoral se află în România, de unde au venit circa 190.000 de voturi în 2022, cu aproximativ 90% pentru formațiunea lui Viktor Orbán. Un alt sprijin a venit din Serbia, cu 47.000 de voturi exprimate, dintre care aproape 94% au fost pentru Fidesz-KDNP. În Slovacia, deși trăiesc aproximativ 420.000 de etnici maghiari, interdicția privind dubla cetățenie reduce vizibil numărul celor care pot participa la scrutin.
Cine este Péter Magyar, rivalul lui Orbán
Péter Magyar, în vârstă de 45 de ani, este un avocat și fost diplomat care, până recent, a făcut parte din cercurile apropiate puterii Fidesz. Ascensiunea sa politică a început în 2024, după scandalul de grațiere care a dus la demisia fostei președinte Katalin Novák și a fostei ministre a Justiției Judit Varga.
Atunci, Magyar s-a rupt public de Fidesz și a început să acuze sistemul construit de Viktor Orbán de corupție și propagandă.
Partidul său, Tisza, a crescut rapid și a obținut 30% la alegerile europene din 2024, devenind principalul vehicul politic al opoziției. În actuala campanie, Magyar a combinat un mesaj conservator pe teme precum migrația și securitatea granițelor cu o agendă proeuropeană, centrată pe stat de drept, reforme instituționale și relansare economică.
