Sprijinul pentru forțele pro-ruse din Republica Moldova a scăzut de la 33% în 2021 la 24% în 2025, potrivit publicației Adevărul. Contextul geopolitic actual ar putea favoriza o eventuală reunificare cu România, dar există dificultăți interne și externe.
Declinul influenței pro-ruse în Republica Moldova
Electoratul pro-rus din Republica Moldova a scăzut considerabil, conform Adevărul. Procentul acestuia a coborât de la 33% în 2021, la 24% în 2025. Publicația menționează că Moscova nu are, în prezent, lideri care să adopte o politică clară față de Republica Moldova.
Adevărul avertizează însă că agenți, remunerați sau nu, continuă să promoveze interesele Rusiei în instituțiile publice moldovenești. Acești agenți ar putea sabota eforturile de integrare europeană și orice potențial proiect de unire cu România.
Ascensiunea AUR în România și viziunea despre unire
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a obținut o creștere semnificativă în sondaje, depășind 40% din intențiile de vot. Adevărul notează că liderii AUR par să considere că unirea cu Republica Moldova ar trebui să aibă aprobarea Kremlinului.
Această viziune contrastează cu abordarea pro-occidentală a altor forțe politice din România. O astfel de abordare ar putea complica eforturile de reunificare, având în vedere contextul geopolitic actual și influența Rusiei în regiune, sugerează Adevărul.
Oportunitatea geopolitică și obstacolele existente
Dacă Republica Moldova și România nu ar fi atât de vulnerabile în fața războiului hibrid purtat de Rusia, iar rețelele Moscovei nu ar fi atât de extinse în cele două țări, momentul geopolitic actual ar putea fi oportun pentru unire, subliniază Adevărul.
Publicația menționează importanța consolidării instituțiilor de forță din România. Dacă acestea ar putea neutraliza influența Kremlinului, România ar putea implementa o strategie de reunificare cu Republica Moldova. Adevărul susține că acesta este singurul proiect major la care se lucrează de ani de zile în cercurile de putere, cu un entuziasm variabil în funcție de liderii politici.
Declarațiile lui Băsescu și Nicușor Dan
Traian Băsescu a vorbit despre un astfel de proiect în perioada în care era președinte. Nicușor Dan a declarat, în timpul primei sale vizite la Chișinău pe 10 iunie 2025, că România va fi pregătită atunci când majoritatea cetățenilor moldoveni vor dori unirea.
„Noi avem la București decizia Parlamentului din 2018, când s-au împlinit o sută de ani de la evenimentul din 27 martie 1918 (Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea cu Regatul României). Ea spune că în momentul în care R. Moldova este pregătită, România este pregătită pentru asta. Există un consens între forțele politice, cel puțin între cele pro-occidentale, suntem deschiși pentru asta”, a declarat Nicușor Dan, citat de Adevărul.
Declarația Parlamentului României din 2018
Parlamentul României a subliniat în declarația din 2018 legitimitatea dorinței cetățenilor moldoveni care susțin unirea. Documentul precizează că România este pregătită să răspundă oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței lor suverane.
Adevărul notează că totul este pregătit pentru momentul în care Republica Moldova va lua o decizie clară în favoarea unirii. Există însă rezerve în cadrul Ministerului de Externe și al altor instituții, care consideră că unirea ar putea fi un scenariu favorabil Rusiei, putând duce la destabilizare sau schimbări politice.
Scutul antirachetă de la Deveselu și interesele Rusiei
Statele Unite operează scutul antirachetă de la Deveselu, un instrument defensiv pe care Moscova ar dori să-îl controleze sau să-îl elimine, amintește Adevărul. Această prezență militară americană în România adaugă o dimensiune strategică complexă discuțiilor despre unire.
Opinia Maiei Sandu despre unire și integrarea europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru podcastul britanic “The Rest Is Politics: Leading” că ar vota pentru reunificarea cu România dacă s-ar organiza un referendum acum. Ea a motivat această poziție prin dificultățile tot mai mari pentru o țară mică precum Moldova de a supraviețui ca democrație suverană și de a rezista în fața Rusiei.
„Devine din ce în ce mai dificil pentru o mică țară ca Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca țară suverană și, bineînțeles, să reziste în fața Rusiei”, a afirmat Maia Sandu, citată de Adevărul.
Maia Sandu a adăugat că nu există o majoritate a cetățenilor care să accepte unirea, dar că mai mult de jumătate dintre moldoveni preferă integrarea în Uniunea Europeană.
Contextul internațional și oportunitatea unirii
Rusia nu este foarte puternică în prezent, având dificultăți în a avansa în Ucraina și fiind supusă presiunii internaționale, consideră Adevărul. Sistemul internațional este în schimbare, cu o Americă instabilă sub conducerea Președintelui SUA Donald Trump și o Europă debusolată.
Un proiect de unire susținut de marile puteri occidentale și însoțit de o campanie de comunicare eficientă ar putea avea succes dacă există voință politică. Sondajele arată însă că doar 47% dintre români sunt în favoarea unirii, în timp ce 30% dintre moldoveni susțin această idee, conform datelor Avangarde (septembrie 2025) și iData (august 2025), citate de Adevărul.
Pașii necesari pentru o eventuală unire
Unirea nu se poate realiza imediat, dar poate progresa dacă este asumată, subliniază Adevărul. Decuplarea Transnistriei, demontarea rețelelor pro-ruse și anihilarea războiului hibrid sunt pași necesari. Aceste detalii necesită câțiva ani pentru a fi puse la punct, deoarece nu au fost niciodată abordate de cele două state.
Chiar dacă există lideri la vârful celor două țări care ar putea susține acest proiect și iniția discuții, rezistența ar putea veni chiar din partea administrației și a legislativului din Republica Moldova, unde unii oameni și-ar pierde pozițiile. Adevărul amintește și de amintirile neplăcute lăsate de birocrația românească în perioada interbelică, când a administrat Basarabia.
Aspectele financiare și economice ale unirii
Unii moldoveni ar prefera să trăiască la periferia unei mari puteri, decât într-o țară europeană de margine, notează Adevărul. Partea financiară este complicată, deoarece ar trebui aduse pensiile și salariile la același nivel, realizată unificarea monetară și integrată infrastructura.
Un studiu realizat de economistul Petrișor Peiu, senator AUR, sugera că ar fi nevoie de PIB-ul României pe un an pentru a porni totul. În 2025, Produsul Intern Brut al României a fost de 423 de miliarde de dolari, iar cel al Republicii Moldova sub 20 de miliarde de dolari, conform Adevărul.
