Vestea uriașă despre banii din PNRR. Peste 2 miliarde de euro intră în România de săptămâna viitoare
România primește undă verde pentru o injecție masivă de 2,62 miliarde de euro din fondurile europene. Decizia vine în ciuda haosului politic declanșat de căderea Guvernului Bolojan.
REZUMAT:
- România atrage integral fondurile europene nerambursabile din PNRR, recuperând inclusiv sumele suspendate anterior.
- Peste 2,62 miliarde de euro intră în țară săptămâna viitoare prin aprobarea oficială a cererii de plată numărul 4.
- Toți cetățenii depind de acești bani pentru continuarea investițiilor majore în infrastructură, sănătate și energie.
Banii europeni nu se blochează din cauza crizei politice de la București.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a venit cu cifrele pe masă. Dragoș Pîslaru a explicat clar stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență în mijlocul furtunii guvernamentale. Cererea de plată numărul 3 a fost închisă oficial de autorități. Prin această mișcare s-au recuperat 350 de milioane de euro care stăteau suspendați încă din 2023.
Miliardele de euro care salvează bugetul
Următorul pas major este cererea de plată cu numărul 4.
Aceasta a fost pregătită integral în mandatul guvernului Bolojan și a primit deja aprobarea de la Bruxelles. Formalizarea actelor se va face chiar săptămâna viitoare, aducând o gură de oxigen economiei naționale.
„Cererea de plată 4, pregătită în guvernul Bolojan, am primit un dat verde. Formalizarea este săptămâna viitoare. 2,62 de miliarde de euro grant, deci nerambursabil, care intră în România.”
Și lucrurile nu se opresc la această sumă uriașă.
Ministerul pregătește deja în regim de urgență cererile de plată 5 și 6. Pentru a atrage absolut toate fondurile nerambursabile, autoritățile plănuiesc o reașezare a lucrurilor în PNRR. Obiectivul este valorificarea tuturor investițiilor deja finalizate sau aflate pe ultima sută de metri.
Dragoș Pîslaru a dat asigurări ferme că munca tehnică merge mai departe. Potrivit ministrului, obiectivul principal este ca țara să nu mai piardă niciun euro din aceste granturi. „Este fezabil, avem un plan, suntem în discuții cu Comisia. Săptămâna viitoare ar trebui să punem Comisiei o propunere pe masă. Lucrăm la asta, nu se schimbă nimic din toată agitația politică cu privire la lucru tehnic pe acest aspect”, a precizat oficialul.
Problema companiilor de stat rămâne pe masă
Însă situația devine mai dificilă când vine vorba de jalonul referitor la companiile de stat.
Acest punct impune listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat din domeniile strategice ale transportului și energiei. Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut o analiză detaliată a tuturor opțiunilor disponibile pentru a debloca situația.
Ministrul Investițiilor a explicat exact cum decurg aceste negocieri tehnice la nivel înalt. „Nu a spus, trebuie să facem aia, aia și aia, ci a spus, asta este plaja de opțiuni pe care le avem la dispoziție. Există, în acest moment, cel puțin 3 opțiuni care se pot în continuare face chiar și în condițiile tensiunii legate de listare”, a transmis Pîslaru.
Ce înseamnă toate aceste decizii tehnice pentru cetățeanul de rând. Rata de absorbție a acestor fonduri dictează direct ritmul în care se construiesc autostrăzi, se modernizează spitale și se mențin plafonările la facturile de energie. Fără aceste 2,62 miliarde de euro, statul ar fi nevoit să acopere găurile din propriul buget. Or, acest scenariu s-ar traduce rapid prin taxe noi, impozite majorate sau o inflație crescută care ar lovi direct în portofelul fiecărui român.
Toate aceste evoluții financiare au loc pe fondul unei instabilități politice majore, după ce PSD și AUR au demis marți Guvernul condus de Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură.
