O specie nouă identificată de viespe parazit, care a trăit alături de dinozauri în urmă cu 99 de milioane de ani, a dezvoltat un mecanism bizar pentru a asigura supraviețuirea speciei.
Ea prindea în capcană alte creaturi și le forța să devină gazde pentru ouăle sale, relatează CNN. Pentru a reușit acest lucru a dezvoltat o capcană în interiorul abdomenului, pe care viespile din ziua de azi au pierdut-o.
Paleontologii au studiat 16 specimene ale viespei minuscule, care au fost prezervate în chihlimbar din perioada cretacică. Specia, necunoscută până acum, a fost numită „Sirenobethylus charybdis”. Viespile din această specie au o cavitate în abdomen care le permitea să prindă în capcană alte insecte, au scris oamenii de știință, joi, în studiul publicat în revista științifică BMC Biology.
În explicaţiile sale, „Când m-am uitat prima dată la specimen, am observat o expansiune în vârful abdomenului și am crezut că o bulă de aer, se mai întâmplă în cazul specimenelor prezervate în chihlimbar. Dar apoi m-am uitat și la celelalte specimene și apoi am revenit la prima și mi-am dat seama că de fapt ce am văzut eu făcea parte din animal”, a explicat co-autorul studiului, epertul în viespi Lars Vilhelmsen.
Capcană pentru supraviețuirea speciei
Vilhelmsen și colegii lui de la Universitatea Capital Normal din Beijing au constatat că structura se mișca, pentru că fusese prezervată în poziții diferite la fiecare specimen.
„Uneori clapeta de jos era deschisă, alteori închisă. Era clar o structură care se mișca și ceva ce era folosit pentru a prinde ceva. Nu există niciun mod în care să știm sigur cum o insectă care a trăit acum 100 de milioane de ori trăia. Așa că tot ce ai de făcut e să cauți analogii în fauna modernă. Există vreo insectă printre viespi care să arate așa? Și nu există. A trebuit să ne ducem de la animale la plante ca să găsim ceva care seamănă cât de cât”, a explicat omul de știință.
Mai exact, cea mai apropiată comparație găsită în natură în prezent este „Dionaea muscipula”, o plantă carnivoră care își prinde prada în capcana e formată din porțiunea finală a frunzelor și o digeră.
Însă, în cazul acestei viespi, oamenii de știință nu cred că intenția ei era de a-și ucide prada odată prinsă în capcană. În schimb, oamenii de știință au propus o nouă teorie:
O dată ce și-a prins prada, viespea a injectat-o cu ouăle sale și apoi a eliberat-o
Astfel, creatura devenea gazda larvelor, care cel mai probabil o ucideau la finalul „gestației”. Gazdele alese erau cel mai probabil tot niște insecte zburătoare de mărime similară cu cea a viespei.
Fosilele prezervate în chihlimbar sunt extrem de ofertante pentru oamenii de știință pentru că oferă o vedere tridimensională în trecut. În afară de plante și flori, în chihlimbar au mai fost prezervate și descoperite de cercetători o coadă de dinozaur, un crab, furnica iadului, un păianjen și puii ei, dar și un licurici.
Un colecționar amator de fosile a cumpărat chihlimbar în care era prezervată viespea, care provine din regiunea Kachin din Myanmar, în apropiere de granița cu China, și a donat-o în 2016 Laboratorului privind Evoluția Insectelor de la Universitatea Capital Normal.
O „ciudățenie” a perioadei cretacice
Noua specie de viespe e considerată o „ciudățenie” a perioadei cretacice și este doar ultima dintr-o listă lungă de insecte care au trăit în urmă cu 100 de milioane de ani și care s-au adaptat la mediul înconjurător într-un mod în care insectele de azi nu o pot face.
Phil Barden, profesor asociat la Institutul de Tehnologie din New Jersey, consideră că ipoteza oamenilor de știință privind scopul capcanei viespei deși plauzibilă este „un pic speculativă”. El susține că este posibil ca această structură bilogică să fi avut alt scop, cum ar fi detectarea prăzii în pământ.
„Astăzi, mii de specii de viespi parazite sunt capabile să-și imobilizeze gazdele fără acea capcană abdominală. De ce acele viespi nu s-au putut folosi de acul sau de gura lor ca să-și paraziteze gazdele cum o fac cele de acum?”a spus Phil Barden.
Vilhelmsen a spus că un factor cheie în interpretarea lui și a colegilor săi privind fosila a fost locația organului care produce ouăle viespei, respectiv chiar lângă capcana din abdomen.
Sursa – www.antena3.ro
