Viktor Orban cere garduri la graniţele UE
Premierul ungar Viktor Orban a îndemnat marţi Uniunea Europeană să finanţeze ridicarea de garduri la graniţe, relansând o idee considerată mult timp inadmisibilă, înaintea unui summit al liderilor UE consacrat reducerii migraţiei ilegale.
Astfel că, summitul celor 27 de lideri ai statelor din UE a fost convocat după ce Austria şi Ţările de Jos s-au plasat în fruntea unui cor de plângeri cu privire la intensificarea sosirilor de migranţi, scrie Reuters. Agenţia UE pentru graniţe Frontex a raportat că anul trecut s-au înregistrat 330.000 de treceri ilegale, cel mai mare număr după anul 2016.
În plus, statele UE sunt profund divizate în legătură cu asumarea sarcinii de a acorda asistenţă refugiaţilor pe teritoriu lor şi s-au concentrat ani la rând pe întărirea graniţelor naţionale externe pentru a împiedica sosirile pe rute neoficiale – şi adesea letale. Unele ţări cum ar fi Polonia, Ungaria şi Slovenia au ridicat garduri la graniţe pentru a-i ţine la distanţă pe refugiaţi şi migranţi, cu toate că Comisia Europeană, care se ocupă de bugetul comun al blocului, a refuzat până în acest moment să plătească pentru astfel de bariere, susţinând că acestea ar fi contrare valorilor democratice şi drepturilor omului.
Într-o videoconferinţă înaintea summitului de joi şi vineri, alături de omologii săi din Polonia, Belgia, Finlanda, Malta şi Bulgaria, Viktor Orban a cerut UE să finanţeze asemenea proiecte, precizând că „gardurile apără întreaga Europă”, conform şefului biroului său de presă, citat de MTI.
În același timp, opt state membre ale UE – Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia – au cerut, înaintea summitului UE, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor şi noi acorduri în materie cu ţări terţe.
‘În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect şi foloseşte în primul rând traficanţilor cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaţilor şi copiilor’, se spune în scrisoarea consultată de agenţia de presă austriacă APA. (…) „Autorităţile naţionale şi locale au dificultăţi în a face faţă afluxului. Situaţia este profund îngrijorătoare şi necesită atenţie politică şi măsuri concrete urgente’, spun semnatarii.
Pe de altă parte, grupurile pentru drepturile omului au criticat abordarea tot mai restrictivă a problemei migraţiei ca fiind atât ilegală, cât şi inumană. Alţi critici sunt de părere că o asemenea abordare contribuie la atragerea electoratului de extremă dreapta şi nu ajută la reglementarea problemei lipsei de mână de lucru într-o Europă îmbătrânită, mai scrie Reuters.
