Zece milioane de lei pentru trei foste puncte termice din Brașov, transformate în centre pentru comunitate

Primăria Brașov propune o investiție de aproximativ zece milioane de lei pentru reabilitarea a două centrale termice și a unui punct termic abandonate de câțiva ani, cu scopul de a le transforma în centre multifuncționale pentru cartiere.

Concret, proiectul vizează trei clădiri construite în anii ’80, toate cu un singur nivel și amplasate între blocuri, rămase fără utilizare după modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre ele, un punct termic de aproximativ 300 de metri pătrați, este astăzi în paragină și plină de deșeuri, inclusiv bucăți de țeavă din vechea rețea.

Miza pentru locuitori este dublă. Pe de o parte, dispar spații degradate care ocupă teren în cartiere și pot deveni focare de mizerie sau adăposturi improvizate. Pe de altă parte, în locul lor ar urma să apară servicii medicale și spații pentru petrecerea timpului liber, adică exact tipul de infrastructură de proximitate care lipsește de regulă între blocuri.

Și reacțiile din zonă arată că problema nu este doar una estetică. Un localnic spune că transformarea clădirilor este „o idee bună, decât să rămână în situația în care sunt”. Altul reclamă o utilitate pierdută și o problemă de siguranță: „Da, ar fi bine. Pentru că ocupă loc. Pe alocuri s-au spart geamurile, se adăpostesc oamenii străzii”.

Primăria Brașov vrea cabinete medicale și spații pentru tineri și vârstnici

Direcția anunțată de administrația locală este una mixtă, socială și medicală. Nu este vorba doar despre renovarea unor imobile vechi, ci despre schimbarea funcțiunii lor în servicii publice care să fie folosite zilnic de comunitate.

Sorin Toarcea (purtător de cuvânt al Primăriei Brașov) a explicat că suma alocată pentru cele trei obiective este „undeva în jur de zece milioane de lei” și a detaliat destinația gândită de municipalitate.

„Suma totală pentru reabilitarea celor trei este undeva în jur de zece milioane de lei. Obiectivul este, pe de-o parte, să facem facilități medicale, poate cabinete pentru medici de familie. Și o altă parte să facem pentru petrecerea timpului liber, fie că vorbim de tineri, fie pentru persoane vârstnice.”

Pentru cititorul interesat de impactul concret, asta înseamnă că fostele puncte de termoficare nu ar mai rămâne simple clădiri recuperate, ci ar putea deveni spații utile în viața de zi cu zi: cabinete de medicină de familie mai aproape de casă și locuri dedicate activităților pentru generații diferite.

Clădirile abandonate reprezintă o problemă de salubritate și siguranță

Starea actuală a unora dintre imobile explică de ce administrația locală mizează pe reconversie, nu pe conservare. Claudiu Loghin (reporter) a descris una dintre clădirile incluse în program drept un spațiu degradat, în care se vede direct abandonul.

„Așa arată unul dintre punctele termice din municipiul Brașov care va fi reabilitat în acest program de investiții. Clădirea are o suprafață totală de aproximativ 300 de metri pătrați. E în paragină și vedem acest lucru foarte simplu în interior: o mare de deșeuri, inclusiv bucăți de țeavă din ceea ce a fost la un moment dat sistemul centralizat de termoficare al Brașovului.”

Problema nu este singulară. Potrivit Observatornews, proiectul include două centrale și un punct termic abandonate după modernizarea termoficării, toate aflate între blocuri. Pentru locatari, asta înseamnă că spații care au rămas ani la rând fără rol public ar putea fi readuse în circuit fără a ocupa teren nou pentru construcții.

Dar proiectul ridică și câteva întrebări care contează pentru eficiența cheltuirii banilor publici. Nu a fost anunțat încă un calendar exact al implementării, nu sunt precizate sursa finanțării, modul în care vor fi administrate noile centre după reabilitare și nici numărul estimat al beneficiarilor. La fel, nu au fost prezentate public până acum criteriile de selecție pentru cele trei clădiri sau eventuale studii tehnice pentru fiecare amplasament.

Brașovul a mai aplicat cu succes modelul de reconversie a clădirilor vechi

Un element relevant pentru fezabilitatea proiectului este că municipiul a mai aplicat această soluție. O altă ruină similară a fost deja transformată în sediu pentru Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, iar o altă clădire de același tip urmează să devină centru social pentru copii și familii vulnerabile.

Asta schimbă și lectura investiției. Nu mai este vorba despre un experiment izolat, ci despre o formulă de reutilizare a infrastructurii vechi de cartier. Iar dacă modelul funcționează, costul de aproximativ zece milioane de lei trebuie judecat nu doar ca cheltuială pentru reparații, ci ca preț pentru înlocuirea unor spații moarte cu servicii publice de proximitate.

Numai că, până la această etapă, rămâne un gol de informație esențial pentru contribuabili: cât din cei aproximativ zece milioane de lei merge către fiecare clădire și ce funcțiune exactă va avea fiecare dintre cele trei obiective. Fără aceste detalii, evaluarea costului pe beneficiar sau pe tip de serviciu nu poate fi făcută.

Un alt localnic a formulat o așteptare socială mai largă legată de folosirea acestor spații: „Să facă ceva pentru băieții ăștia care nu au unde să doarmă, cum sunt bătrânii, copiii străzii”. Declarația arată și presiunea publică asupra primăriei: fostele centrale nu mai sunt privite ca simple relicve industriale, ci ca locuri care trebuie să capete o funcție clară.

Deocamdată, singurele date anunțate public sunt numărul clădirilor, destinațiile avute în vedere și valoarea totală a investiției, de aproximativ zece milioane de lei.