Zece țări UE, cu România pe listă, cer schimbarea regulilor de carbon

Zece țări din Uniunea Europeană, printre care și România, au intensificat atacurile la adresa politicii climatice a blocului comunitar. Într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene miercuri, înaintea unui summit european cheie, liderii acestor state avertizează că actualul sistem de comercializare a emisiilor (ETS) a devenit un pericol major pentru competitivitatea industriei.

Un risc existențial pentru industrie

Scrisoarea, semnată de liderii din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România și Slovacia (un grup de 10 state în total), solicită Comisiei Europene să revizuiască sistemul, pe care îl numesc un „risc existențial” pentru multe sectoare industriale cheie. Aceștia cer o abordare mai lentă și mai flexibilă pentru a proteja economia în timpul tranziției verzi.

„Industria noastră este angajată și continuă să ia măsurile necesare pentru a-și transforma modelele de afaceri”, se arată în document. „totusi, combinat cu prețurile ridicate la energie și eliminarea treptată a alocărilor gratuite ETS, cadrul actual a devenit un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene.”

RecomandăriSchimbarea climei înrăutățește situația în România, partea de sud a ţării se va transforma în deşert

Furtuna perfectă a costurilor

Dar cum s-a ajuns aici, pe bune? Cele zece state susțin că piața carbonului din UE se mișcă prea repede, punând o presiune imensă pe companii deja sugrumate de prețurile la energie și de o inflație încăpățânată. Industriile grele, în special cele care se decarbonizează cel mai greu, se confruntă cu o furtună perfectă, argumentează scrisoarea, citând costuri în creștere, tehnologii verzi încă nevalidate la scară largă și pierderea iminentă a alocărilor gratuite de carbon.

„Prețurile la energie au explodat, inflația a făcut investițiile necesare pentru tranziție și mai costisitoare, iar soluțiile actuale de decarbonizare nu sunt încă suficient de dezvoltate pentru a fi sustenabile economic pentru industriile greu de redus emisiile”, se mai precizează în scrisoare.

Presiunea este uriașă.

RecomandăriANAT își exprimă îngrijorarea referitoare la introducerea, pe lista galbenă, a unor țări de unde vin turiști în România și către care merg turiștii români

Ce cer, cele 10 state

Iar solicitările sunt clare și menite să evite un colaps industrial. Hai să vedem ce vor, concret:

• Extinderea alocărilor gratuite de certificate ETS dincolo de anul 2034. În prezent, companiile primesc un număr de certificate gratuite pentru a nu plăti pentru toate emisiile, iar statele semnatare vor ca acest ajutor să continue.
• Încetinirea ritmului de eliminare a alocărilor gratuite, care ar trebui să înceapă în 2028, pentru a oferi companiilor mai mult timp de adaptare.
• Reducerea volatilității prețului carbonului pentru a-l face mai stabil și a permite companiilor să-și planifice investițiile fără șocuri bruște de cost.
• Măsuri pentru a preveni ca prețurile la electricitate să devină prea mari pentru industrie și consumatori.

Presiune pentru o decizie rapidă

Și nu e timp de pierdut, spun semnatarii. Aceștia cer viteză din partea legislatorilor europeni pentru a regândi principalul sistem de politici de carbon al blocului, argumentând că situația nu poate aștepta până la vară, când este programată revizuirea oficială a ETS. Ei cer Comisiei Europene să propună o soluție „în câteva săptămâni”.

„În urma discuțiilor noastre viitoare la Consiliul European din martie, revizuirea ETS ar trebui prezentată cel târziu la sfârșitul lunii mai”, se concluzionează în scrisoare.

RecomandăriDecizia care vizeaza toti bugetarii din România. Când intră în vigoare noua grila

Nu toată lumea e de acord

Numai că nu toată lumea e de acord cu această viziune. Alte țări din UE au făcut lobby intens pentru a menține ETS în forma sa actuală. Pe 6 martie, miniștrii energiei din Danemarca, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Suedia au trimis o scrisoare comisarului pentru Energie, Dan Jørgensen, argumentând că sistemul actual este eficient. Mai mult, ei susțin că acesta sprijină comerțul transfrontalier cu energie electrică și a economisit Europei aproximativ 34 de miliarde de euro pe an.

Apelul celor 10 state vine la scurt timp după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a sugerat că va sprijini piața de carbon a blocului, numind-o un instrument esențial pentru reducerea emisiilor și pentru canalizarea fondurilor către tehnologii curate. După un summit informal, von der Leyen și șeful Consiliului European, António Costa, au declarat că blocul va „prezenta opțiuni” la Consiliul European de joi, dar au subliniat „complexitatea problemei”.