17 atacuri în școli: Rusia pune profesorii să spioneze telefoanele elevilor

Viața privată a elevilor ruși? Curând, o amintire. Profesorii vor fi obligați să le scaneze activitatea online. Chiar și conversațiile private. Este răspunsul extrem al autorităților la un val de violență școlară care a scăpat de sub control.

Digi24, citând publicația rusă Mash, anunță că un experiment a început deja în regiunea Tatarstan. Scopul? Identificarea „conținutului distructiv”. Aici, părinții din cel puțin trei școli au fost deja puși să ofere date sensibile: numerele de telefon ale copiilor și linkuri directe către profilurile lor de social media. Informațiile nu vor fi publice, dar vor ajunge pe masa unui grup foarte restrâns de oameni.

Un val de violență care a șocat sistemul

Decizia nu a apărut din senin. Este o reacție la o serie de incidente care au zguduit opinia publică. Doar anul acesta au fost cinci atacuri în școli. Se adaugă altor 12 de anul trecut. O escaladare care nu mai poate fi ignorată.

Cronologia recentă e de coșmar. Pe 16 ianuarie, la Voronej, o elevă de clasa a șasea a intrat în școală cu un cuțit, amenințându-și colegii. Câteva zile mai târziu, pe 22 ianuarie, un băiat de 13 ani a atacat un angajat al unui liceu din Nijnekamsk, tot cu un cuțit. Apoi a venit februarie, aducând și mai multă teroare. Pe 3 februarie, la Ufa, un elev de clasa a IX-a a folosit un pistol traumatic împotriva unui profesor, iar în aceeași zi, la mii de kilometri distanță, în regiunea Krasnoarsk, o fată de 14 ani a încercat să înjunghie un dascăl, dar a rănit o colegă. Coincidență? Greu de crezut. Vârful a fost atins pe 4 februarie, tot în Krasnoarsk: o elevă de clasa a opta a turnat benzină pe un coleg și i-a dat foc.

„Big Brother” în sala de clasă: Cum funcționează supravegherea

Și cum va funcționa acest control? Mecanismul este complicat. Datele elevilor, odată adunate, intră într-o bază de date specială. La ea vor avea acces diriginții, conducerea școlii și, piesa de rezistență, angajații unui nou „centru de monitorizare a materialelor distructive”. Nu e vorba de o simplă verificare a postărilor. Treaba lor este să monitorizeze activ bloguri, conturi de social media și, da, chiar și chat-urile. Practic, nicio conversație online nu mai e sigură. Un cuvânt suspect, o imagine nepotrivită sau un link ciudat pot porni o alertă. Și o investigație.

Surprinzător sau nu, administrațiile școlilor susțin măsura. Logica lor este simplă.

Prevenție sau încălcarea drepturilor? Argumentul oficial

Oficial, totul se face pentru siguranță. Conducerea școlilor implicate în proiectul pilot consideră că „identificarea conținutului suspect sau interzis va reduce riscul de incidente extraordinare”. Este o încercare disperată de a opri tragediile înainte să se întâmple, căutând semnale de alarmă în mediul online.

Libertate contra siguranță.

Aici pare să fie dilema. Pe de o parte, dreptul la viață privată, chiar și pentru un copil. Pe de altă parte, responsabilitatea statului de a asigura un mediu sigur. În fața cuțitelor și a tentativelor de incendiere, argumentul siguranței pare să câștige teren.

O societate sub control total?

Măsura, deși deocamdată doar un test regional, ridică întrebări serioase despre direcția în care se îndreaptă Rusia. Un astfel de control, odată ce devine normal în școli, se poate extinde rapid și în alte zone ale vieții. Criticii nu văd aici doar o soluție pentru siguranța școlară. Ei văd un nou pas spre controlul digital total al cetățenilor, un control care începe de la vârste fragede.

Dacă experimentul din Tatarstan se va extinde în toată țara, atunci fiecare like, share și mesaj privat al unui copil din Rusia ar putea fi disecat, interpretat și judecat de stat. O realitate nouă.