20.000 de angajați din educație ies în stradă pe 17 iunie. Ce schimbări cer la legea salarizării

Aproximativ 20.000 de angajați din educație sunt așteptați miercuri, 17 iunie, la București, într-un protest care va porni din Piața Victoriei și va continua cu un marș spre Parlament. Miza depășește demonstrația de stradă: sindicatele cer modificarea proiectului noii legi a salarizării unitare, publicat de Ministerul Muncii în 25 mai, pe motiv că formula propusă le-ar afecta veniturile și ar încălca angajamentele asumate de autorități după grevele din ultimii ani.

În practică, disputa se mută de la promisiuni generale la grila concretă de salarizare. Proiectul stabilește că salariile din sectorul public vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului fiecărei funcții cu o valoare de referință fixată anual prin legea bugetului de stat, iar pentru anul 2027 valoarea propusă este de 4.100 de lei. Pentru personalul din educație, coeficienții pornesc de la 1,84 pentru un profesor debutant și ajung la 2,35 pentru un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime în învățământul preuniversitar. În învățământul universitar, intervalul este tot 1,84-4,00, de la asistent universitar debutant la profesor universitar cu peste 25 de ani vechime.

Presiunea pe Guvern vine din două direcții. Prima este una socială: două federații mari, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, readuc în stradă o categorie profesională care a mai blocat sistemul prin greve și proteste. A doua este una bugetară și politică: legea salarizării unitare este una dintre reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar orice schimbare are efect nu doar asupra salariilor, ci și asupra calendarului de reforme și a cheltuielilor statului.

Pentru angajații din școli și universități, miza nu este limitată la salariul de bază al profesorilor. Proiectul introduce coeficienți și pentru personalul didactic auxiliar, inclusiv pentru administratorii financiari cu studii superioare, între 1,62 și 1,86, și pentru informaticieni sau analiști programatori, până la 2,00. Sindicatele contestă și faptul că, pe lângă salariile de bază, proiectul prevede posibilitatea acordării unor premii de performanță, pe care nu le consideră un răspuns la revendicările centrale legate de venituri stabile și predictibile.

Sindicatele reclamă o ruptură între promisiunile făcute după greve și textul pus în dezbatere

Reprezentanții celor două federații au transmis public că protestul de miercuri, 17 iunie, este organizat tocmai pentru a forța o corectare a proiectului. Mesajul lor leagă direct noua grilă de salarizare de tensiunile acumulate după conflictele de muncă din ultimii ani.

„Actualul proiect al legii salarizării reprezintă o renunțare la promisiunile făcute după grevele și protestele din ultimii ani și considerăm că educația nu este tratată ca o prioritate în politica publică.”

Potrivit Capital, sindicatele susțin că proiectul nu respectă angajamentele anterioare și afectează veniturile personalului din educație. Datele publicate până acum nu includ însă o estimare oficială a costului pe care l-ar avea modificările cerute de organizațiile sindicale și nici o listă detaliată a amendamentelor pe care acestea vor să le introducă în textul legii.

Și aici apare una dintre problemele esențiale pentru cititorul interesat de impactul economic: fără o evaluare de cost publică, discuția rămâne blocată între două planuri. Sindicatele reclamă că salariile propuse nu acoperă așteptările create de autorități. Statul trebuie însă să traducă orice revizuire în bani bugetați anual, nu doar în coeficienți trecuți în lege.

Formula de calcul pare clară, dar efectul final depinde de bugetul din 2027

Noua lege propune o regulă unică pentru tot sectorul public: coeficient înmulțit cu valoarea de referință. Numai că valoarea de referință nu este fixată definitiv în lege, ci anual, prin legea bugetului de stat. Asta înseamnă că impactul real asupra veniturilor depinde nu doar de coeficientul trecut în grilă, ci și de decizia bugetară luată pentru anul respectiv. Pentru 2027, reperul pus acum pe masă este 4.100 de lei.

Din acest motiv, protestul de la București, municipiul București, are și o miză de negociere preventivă. Dacă sindicatele nu obțin modificări în faza de proiect, conflictul se poate muta mai târziu spre bugetul anual, când spațiul de negociere este de regulă mai îngust.

Dar informațiile disponibile până acum nu arată care este poziția oficială a Ministerului Muncii sau a Guvernului față de revendicările anunțate de sindicate înaintea protestului de miercuri, 17 iunie. Nu a fost anunțată nici o strategie concretă de dialog sau un calendar de negocieri după manifestație.

Protestul testează și stabilitatea unui sistem care a mai trecut prin greve

Pentru părinți, elevi și pentru administrația locală, semnalul relevant este altul: conflictul salarial din educație nu s-a închis odată cu protestele anterioare. Sindicatele leagă direct nivelul de salarizare de stabilitatea din școli și universități și de calitatea actului educațional.

„Fiecare angajat din educație are dreptul la condiții socio-profesionale decente și la o remunerare care să reflecte munca depusă.”

Iar în același mesaj public, cele două federații au adăugat: „Elevii au dreptul la un sistem educațional de calitate și la un cadru stabil pentru desfășurarea procesului de învățământ.”

Acesta este motivul pentru care protestul de miercuri nu trebuie citit doar ca un episod sindical. El redeschide disputa despre locul educației în noua arhitectură a salarizării bugetare. Dacă negocierile eșuează, costul politic pentru Guvern poate crește rapid, iar costul social se vede în reluarea unui conflict într-un sistem care a mai fost afectat de greve în ultimii ani.

Marșul anunțat pentru miercuri, 17 iunie, va începe în Piața Victoriei și se va încheia la Parlament, unde presiunea sindicatelor se va muta direct asupra instituțiilor care trebuie să ducă proiectul mai departe.