În urmă cu douăzeci de ani, în această lună, SUA și câțiva aliați au invadat Irakul, angajându-se să elibereze țara de presupusele sale arme de distrugere în masă (ADM) și să răstoarne regimul Saddam Hussein.
Invazia condusă de SUA a cufundat țara în război și violențe sectare. Iar afirmațiile conform cărora Irakul ar fi găzduit ADM s-au dovedit a fi false. Când forțele coaliției s-au retras în 2011, au lăsat în urmă o țară marcată de conflicte și instabilitate politică – una care va continua să se confrunte cu provocări, inclusiv din partea grupului armat ISIL (ISIS). Potrivit Proiectului Iraq Body Count, peste 200.000 de civili au fost uciși în violențe legate de război din 2003.
Deși este greu de găsit date fiabile, se estimează că aproximativ jumătate din populația de 42 de milioane a Irakului s-a născut după 2003. Aproximativ 60 la sută dintre irakieni au sub 25 de ani, iar cel mai recent studiu al forței de muncă din Irak a constatat că 36 la sută. dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani ai țării – mulți dintre ei au făcut primii pași în timpul ocupației americane – nu sunt educați, angajați sau formați.
În timp ce amintirile lor despre perioada timpurie a invaziei sunt limitate, primele amintiri ale multor tineri irakieni includ case noi, rude dispărute, mașini-bombă, confuzie și frică. Anii de formare au fost petrecuți în casă, respectând stațiunea.
Astăzi, violența politică, șomajul, criza climatică, creșterea costurilor vieții – cu aproape o treime din țară trăind în sărăcie – și serviciile publice disfuncționale sunt câteva dintre provocările cu care se confruntă tinerii din Irak.
Pe măsură ce o generație ajunge la majoritate, Al Jazeera a vorbit cu șase irakieni născuți în 2003 despre modul în care invazia le-a modelat viețile, gândurile și speranțele pentru viitor. Unii sunt hotărâți să contribuie la un Irak mai bun, unii vor să plece, iar alții vor doar pace.
Sursa – www.aljazeera.com