3,5 miliarde de euro suspectate în cercul lui Viktor Orbán. Ce riscă Ungaria în lupta pentru deblocarea fondurilor UE

Oficiali de rang înalt din cercul apropiat al lui Viktor Orbán ar trebui investigați după ce Autoritatea de Integritate a Ungariei a estimat că 3,5 miliarde de euro din contracte publice de comunicare ar putea proveni din prețuri umflate artificial. Semnalul vine într-un moment în care Budapesta încearcă să recâștige credibilitate în fața Uniunii Europene, care a reținut miliarde de euro din fonduri din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție.

În cifre, suspiciunile privesc contracte de 10 miliarde de euro atribuite în ultimii patru ani, iar suma considerată cu risc ridicat de corupție reprezintă aproximativ o treime din total. Raportat la aceleași contracte, vorbim despre 3,5 miliarde de euro care, în evaluarea autorității, ar putea fi explicate prin supraprețuri, nu prin costuri reale de piață.

Miza nu este doar penală sau politică. Dacă investigațiile confirmă că banii europeni au fost cheltuiți prin mecanisme controlate politic, șansele Ungariei de a debloca fondurile UE rămân dependente de capacitatea noului guvern de a arăta că poate corecta sistemul, nu doar să îl descrie. Iar pentru restul regiunii, inclusiv pentru România, cazul devine un test despre cât de departe poate merge Bruxelles-ul când leagă fondurile europene de controlul corupției.

Autoritatea anticorupție indică ministere și contracte atribuite prin organisme centralizate

Ferenc Pál Biró, președintele Autorității de Integritate a Ungariei, a explicat că instituția a ajuns la estimarea de 3,5 miliarde de euro după ce a comparat valoarea contractelor cu prețurile de piață și cu condițiile normale de concurență.

„În cele din urmă, am constatat că, dacă comparăm contractele cu ratele de piață și cu circumstanțele normale de piață, atunci aproximativ o treime din sumele care au trecut prin aceste canale reprezintă ceea ce noi credem a fi o supraprețuire și, ca atare, prezintă un risc sporit de corupție.”

Biró a precizat că respectivele contracte au fost atribuite de organisme de achiziții centralizate, considerate de autoritate ca fiind controlate direct de ministere. Nu a formulat o acuzație penală directă împotriva unor miniștri, dar a indicat unde vede lanțul de responsabilitate.

„Ceea ce înțelegem până acum, fără a face acuzații, este că entitatea sau drepturile de proprietate asupra acestor organisme centralizate aparțin ministerelor, iar ministerele sunt conduse de un ministru. Legătura cauzală și legătura de responsabilitate rămân o întrebare care necesită investigație”, a spus șeful autorității.

Numai că numele celorlalți oficiali vizați nu au fost anunțate până acum. Nici acțiunile legale concrete care ar urma să fie inițiate nu au fost detaliate public.

Grupul Lounge apare în centrul verificărilor, după ani de contracte câștigate în serie

Autoritatea este interesată în mod special de grupul de companii controlat de Gyula Balasy, cunoscut în Ungaria drept Grupul Lounge. Ferenc Pál Biró a spus că este vorba despre o companie deja intens discutată în spațiul public ungar, însă nu a indicat care firmă din grup ar fi câștigat cele mai multe contracte.

Potrivit Independent, numărul contractelor câștigate de firmele lui Balasy a urcat de la zero la 150 pe an între 2012 și 2025, conform unui raport publicat în aprilie de Centrul de Cercetare a Corupției, un think tank din Ungaria. Creșterea este relevantă fiindcă suprapune expansiunea grupului peste perioada de consolidare a puterii Fidesz.

Firmele lui Balasy au fost implicate și în campanii electorale ale lui Orbán, inclusiv campanii anti-Ucraina și anti-imigrație. Dar detalii suplimentare despre aceste campanii, inclusiv structura contractelor sau sumele pe fiecare proiect, nu au fost anunțate public până acum.

Și un alt detaliu complică situația. Gyula Balasy a anunțat recent că va preda statului firmele sale care au prestat servicii de comunicare pentru guvernul Orbán, împreună cu mai multe investiții.

„Nu fac asta pentru că am ceva de ascuns sau pentru că am făcut ceva ilegal sau greșit, ci pentru că cred că activitățile pe care le-am desfășurat pentru stat depășesc activitățile de comunicare de piață și, prin urmare, locul lor este în bugetul sectorului public.”

Pentru imaginea fostei puteri, gestul poate fi citit în două feluri: ca o încercare de delimitare de contractele controversate sau ca o confirmare că aceste afaceri nu mai pot funcționa ca până acum. Ce nu schimbă, deocamdată, este întrebarea centrală a anchetei: cum au fost stabilite prețurile și cine a validat costurile.

Averile apropiate de Orbán și prăbușirea Fidesz pun presiune politică pe anchetă

Numele cele mai sonore din cercul apropiat al fostului premier rămân Lőrinc Mészáros, cel mai bogat om din Ungaria potrivit Forbes, și István Tiborcz, ginerele lui Orbán. Mészáros a ajuns la o avere de până la 5 miliarde de dolari după victoria lui Orbán din 2010, iar Tiborcz ocupă locul 27 în topul bogaților din țară, cu 245 de milioane de dolari. Comparația arată dimensiunea acumulării de capital în anii de guvernare Fidesz.

Zoltán Pogátsa, economist politic și lector la Universitatea din Vestul Ungariei, a analizat averile celor mai bogați 50 de unguri din Forbes și a concluzionat că 38 dintre ei și-au construit sau mărit averea sub Orbán, prin licitații publice în timpul mandatului său. Asta înseamnă mai mult de trei sferturi din acest grup restrâns.

Iar costul politic se vede deja în sondaje, chiar dacă datele exacte nu au fost publicate aici. Péter Kreko, directorul Institutului Political Capital din Ungaria, a avertizat că ancheta ar putea lovi direct în moștenirea politică a lui Orbán.

„Cred că cazul HIA ar putea fi fatal pentru moștenirea lui Orbán. Deja vedem că popularitatea Fidesz este în cădere liberă. Dacă apar cazuri de corupție la nivel înalt, poate cu implicarea lui Orbán însuși, atunci cred că ar putea distruge total moștenirea Fidesz.”

Kreko a adăugat că lupta reală împotriva corupției va depinde de disponibilitatea noii puteri de a merge și împotriva propriilor oameni, dacă aceștia vor intra sub suspiciune. A avertizat și că destructurarea unor rețele adânc înrădăcinate poate bloca părți din administrația de stat.

Bruxelles-ul rămâne miza finală, dar nu există încă un termen pentru deblocarea fondurilor

Autoritatea de Integritate a Ungariei a fost creată în 2022, sub presiunea Bruxelles-ului, exact pentru a monitoriza cheltuirea fondurilor europene. Faptul că tocmai această instituție vorbește acum despre investigații în cercul fostei puteri dă cazului o greutate suplimentară.

Dar nu a fost anunțată încă o dată la care Uniunea Europeană ar urma să decidă deblocarea fondurilor pentru Ungaria. Se știe doar că Péter Magyar, liderul partidului Tisza, a mers la Bruxelles pentru a încerca să deblocheze miliardele de euro reținute din cauza preocupărilor legate de corupție și statul de drept. Informațiile disponibile nu arată că el ar fi prim-ministru al Ungariei.

Ungaria este plasată de Transparency International pe ultimul loc între statele UE în Indicele de Percepție a Corupției și pe locul 84 din 182 la nivel mondial. Iar Ferenc Pál Biró a spus că vede posibilă o schimbare doar dacă toate autoritățile și structurile guvernamentale lucrează pentru același obiectiv, într-un moment în care Budapesta încearcă să recupereze atât bani europeni, cât și încrederea pierdută.