În România, colectarea separată a deşeurilor se realizează în proporţie de 60% prin pubele stradale colorate, iar şapte din zece români (68,93%) susţin că au învăţat regulile colectării separate corecte din articolele apărute în presă, relevă concluziile unui sondaj online realizat de un operator de salubritate.
Întrebaţi cum se colectează separat în zona în care locuiesc, 59,45% dintre respondenţi au spus că „prin pubele colorate specifice diferitelor tipuri de reciclabile”, 21,64%, prin intermediul sacului galben, iar 18,91%, prin saci galbeni, albaştri şi verzi, pentru diferitele tipuri de reciclabile.
81,69% din totalul celor chestionaţi consideră benefică pentru mediu practica de a colecta separate prin pubelele stradale colorate, pentru mediu, 16,14%, pentru curăţenia localităţii şi doar 2,17% pentru bugetul familial, precizează sondajul operatorului de salubritate Brai Cata.
Mulţi respondenţii susţin că au învăţat regulile colectării separate corecte, din articolele apărute în presă (68,93%), din informările făcute de reprezentanţii firmei de salubritate (16,75%) şi în mai mică măsură din informările autorităţilor locale (14,32%).
În privinţa clătirii recipientelor murdare înainte de precolectare, 47,84% dintre cei care separă deşeurile susţin că fac acest lucru, în timp ce 21,39% recunosc că nu o fac, iar 30,77% spun că spală recipientele doar uneori. Cu toate acestea, aproape toată lumea ştie, însă, că e nevoie de clătirea ambalajelor înainte de aruncare, astfel încât să nu fie contaminate materialele reciclabile precum hârtia şi cartonul (73,85%), iar aproape un sfert (24,46%) cred că trebuie să facă acest gest ca să nu miroasă urât în staţiile de sortare şi doar 1,69% să nu se murdărească operatorii de la salubrizare.
La capitolul ambalaje predominante între reciclabilele colectate, cei mai mulţi (58,27%) susţin că aruncă în egală măsură recipiente de tip PET, ambalaje din plastic ale diferitelor tipuri de alimente, sticle, doze din aluminiu şi carton, 37% spun că în reciclabilele lor predomină PET-urile şi ambalajele din plastic, iar 3,84% susţin că aruncă mai mult sticle, doze din aluminiu şi carton.
De asemenea, în ceea ce priveşte plierea recipientelor de tip PET, 67,31% dintre participanţii la sondaj au declarat că le presează înainte de a le arunca, 19,47% recunosc că nu le pliază, iar 13,22% spun că le pliază pe jumătate.
Şi la întrebarea „Ce credeţi că ar trebui făcut, în România, la capitolul colectare separată a deşeurilor, pentru atingerea ţintelor de reciclare?” părerile sunt împărţite. Astfel, dacă 48,67% „votează” pentru extinderea programelor de colectare separată în toate localităţile urbane şi rurale, 32,53% consideră necesară instalarea de sisteme electronice de gestiune a deşeurilor, în zonele cu locuinţe colective, şi 18,8% cred că ar trebui construite staţii de sortare la fiecare depozit de deşeuri.
O ultimă concluzie a sondajului Brai Cata pe tema colectării separate a deşeurilor se referă la percepţia publică în privinţa introducerii sistemului „Plăteşte pentru cât arunci”. Cei mai mulţi dintre cei intervievaţi (51,69%) au spus că, odată cu noile reglementări, vor precolecta aşa cum au făcut-o şi până acum, iar ceva mai puţini (43,48%) plănuiesc să recicleze mai mult pentru a respecta această obligaţie legală. Pe de altă parte, 4,83% dintre respondenţi s-au declarat deranjate de această măsură şi au afirmat că, odată cu introducerea acestei obligaţii legale, nu vor mai colecta deloc separat.
Aşadar, sondajul Brai Cata a fost realizat la începutul acestui an pe un eşantion format din 418 de respondenţi din toată ţara.
