A treia zi de Paște, extrem de importantă pentru români
Este total interzis să faci asta în Marțea Albă, adică a treia zi de Paște. Și acest moment al sărbătorilor pascale este extrem de importantă pentru români, existând mai multe tradiții și obiceiuri.
Este total interzis să faci asta în Marțea Albă. A treia zi de Paște, extrem de importantă pentru români
Astfel că, Săptămâna Luminată continuă astăzi cu Marţea Albă a treia zi de Paşte fiind celebrată în 26 aprilie. Se spune că în această zi este bine să se dea de pomană şi să nu se lucreze în gospodării, deşi mulți oameni încep de astăzi să reintre în ritmul normal.
Astăzi nu se spală, nu se calcă, nu se face curat
Aşadar, Marţea Albă era impusă la sate drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. În plus, femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu, în amintirea celor trecuţi în nefiinţă.
Femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la masa de Paşte.
Mai mult decât atât, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, dar şi „coastă cu coastă”.
În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu doar pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
Oamenii își vizitează rudele
În trecut, în ultima zi de sărbătoare a Paştelui, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
De asemenea, tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.
Săptămâna Luminată
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, dar femeile au interdicţie. Potrivit tradiţiei, nu este bine să munceşti de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă numai în Vinerea Scumpă, deoarece acea apă era dătătoare de viaţă.
De asemenea, începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălţarea Domnului, credincioșii se salută cu cuvintele „Hristos a Înviat!” și răspund „Adevărat a Înviat!”
