Adevărul despre procurorul cu 100.000 de euro în birou. Ce arată stenogramele din dosar
Procurorul Gigi Valentin Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța a fost reținut pentru 24 de ore, sub acuzațiile de trafic de influență și abuz în serviciu, alături de colegul său, procurorul Teodor Niță. La percheziții, anchetatorii au descoperit 100.000 de euro chiar în biroul fostului șef al parchetului și alți 30.000 de euro în mașina acestuia, sume pe care magistratul le-a justificat ca provenind din economii personale.
Dincolo de încadrarea juridică strictă (infracțiuni de corupție prevăzute de legea penală), miza acestui dosar expune o vulnerabilitate sistemică a justiției locale. Cum ajunge un birou de parchet să funcționeze ca un hub pentru interese private? Până la urmă, transformarea unei funcții de autoritate într-o intersecție de intermedieri pentru politicieni și oameni de afaceri distorsionează direct aplicarea uniformă a legii și credibilitatea întregului sistem judiciar constănțean.
Istoricul recent al magistratului arată că nu discutăm despre un incident izolat. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis oficial că, doar luna trecută, procurorul ar fi primit suma de 60.000 de euro într-o singură zi. Cifrele indică un tipar clar.
Limbaj codificat și intervenții în dosare
Iar mecanismul detaliat, așa cum a fost publicat marți pe baza datelor furnizate de Antena3, scoate la iveală modul în care se negociau soluțiile juridice. Stenogramele arată că Ștefan Gigi Valentin folosea un limbaj codificat pentru a stabili întâlniri între un alt magistrat și persoanele care solicitau favoruri. E drept că prudența era maximă, disimulând discuțiile sub pretextul unor activități sportive.
„Şi eu mă mai întâlnesc cu el. Dar ideea e că e mai bine, ia lecţii de înot. N-ai… Nu, n-ai cum să ştii… Acum de curând, acum de vreo trei – patru luni. Vine sâmbăta şi duminică dimineaţa la ora opt sau nouă şi face ore de înot, învaţă să înoate.” – Ștefan Gigi Valentin, procuror
Conform probatoriului, la data de 8 aprilie 2026, magistratul ar fi primit bani de la o persoană (P.G.D7), lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unui procuror de la Parchetul Judecătoriei Constanța. Mai mult, a sugerat că poate interveni direct la judecători de la Curtea de Apel București sau chiar de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a obține anularea unui ordin de ministru într-un dosar civil.
Banii lăsați direct în dulapul instituției
Și totuși, sentimentul de impunitate pare să fi atins cote maxime în interiorul instituției. Potrivit surselor judiciare, la data de 27 aprilie 2026, politicianul L.D.D. I-ar fi dat procurorului o sumă de bani, plasând-o direct în dulapul mic din biroul acestuia.
„Am zis să nu înceapă săptămâna…” – L.D.D., politician
Discuțiile interceptate nu se limitau doar la sfera penală, ci acopereau și zona de consultanță pentru afaceri. Un politician din Constanța (D.L.) îl ținea la curent pe magistrat cu negocierile pentru un parc fotovoltaic evaluat la 20 de milioane de euro, proiect ce implica o asociere cu un consorțiu american.
Rețeaua de influență din administrația locală
Dar ramificațiile depășesc granițele județului Constanța. Politicianul i-a comunicat procurorului că s-a întâlnit cu președintele Consiliului Județean Galați, descriindu-l pe acesta ca fiind „impecabil” deoarece a sunat „peste tot” pentru a rezolva o problemă legată de eoliene. Intervențiile ar fi vizat instituții precum Electrica și Direcția Județeană de Cultură din Galați, facilitând obținerea avizelor necesare pentru proiectele energetice.
„Şi domne, nu poate să facă în blanc, ar vrea dacă se poate să aibă o informaţie de la… Corect, legal… Nu-i nici cea mai mică problemă. Dar cu directorul de la ENEL, ăla-i destul de reticent, că nu ştiu ce. De la ELECTRICA, scuze…” – D.L., politician
Pasul următor aparține judecătorilor de drepturi și libertăți, care vor analiza referatul cu propunerea de arestare preventivă. Rămâne neclar, pe termen mediu, câte dintre dosarele civile și penale aflate pe rolul instanțelor din Constanța vor trebui reevaluate, în condițiile în care suspiciunile de trafic de influență vizează direct soluțiile pronunțate în ultimii ani.
