Adio, panda – Ultimii 2 urși pleacă din Japonia spre China după 52 de ani

Lacrimi la Tokyo. Cozi uriașe. Oamenii au așteptat și trei ore și jumătate. Nu pentru un concert, ci pentru a-și lua adio de la ultimii doi pui de urs panda din Japonia, care acum se întorc acasă, în China, relatează Adevărul.

A fost o adevărată nebunie. Peste 108.000 de oameni s-au înscris pentru doar 4.400 de locuri disponibile, totul pentru a-i mai vedea o ultimă dată pe gemenii Xiao Xiao și Lei Lei. Scenele astea pline de emoție, surprinse și de BBC, vin într-un contrast total cu răceala care domină acum relațiile dintre Tokyo și Beijing.

Cozi de 3 ore și lacrimi la Ueno Zoo

La grădina zoologică Ueno din Tokyo, duminică, plutea o atmosferă de doliu. Oameni de toate vârstele. Toți cu telefoanele în mână, disperați să prindă o ultimă fotografie cu animalele care au devenit un simbol. Mulți plângeau. Pentru că plecarea puilor născuți în 2021 nu înseamnă doar un țarc gol.

„Îl aduc pe fiul meu aici de când era bebeluș. Sper ca această zi să rămână o amintire frumoasă pentru el”, a declarat o mamă pentru presa internațională. Alții și-au amintit cum i-au văzut crescând, an de an, de la niște simple ghemotoace de blană la urșii jucăuși de acum. Despărțirea aceasta este profundă pentru japonezi. Simbolică.

Gata. S-a terminat.

Plecarea lor, programată marți, lasă Japonia fără niciun urs panda. Este pentru prima dată când se întâmplă asta din 1972, anul în care relațiile diplomatice dintre cele două țări s-au normalizat și primii panda au pășit pe pământ japonez.

Diplomația de 1 milion de dolari pe an

Urșii panda nu sunt doar niște animale drăgălașe. Niciodată nu au fost. Ei sunt o unealtă a diplomației chineze, o practică pe care Beijingul o folosește încă din 1949 pentru a-și netezi calea în relațiile internaționale. Toți urșii panda din lume sunt proprietatea Chinei, chiar și puii născuți în afara granițelor, cum sunt Xiao Xiao și Lei Lei. Țările gazdă plătesc scump pentru privilegiu, de obicei cam un milion de dolari anual pentru o pereche, sub forma unui împrumut pentru cercetare. Coincidență? Greu de crezut.

Nu de puține ori, sosirea urșilor într-o țară a venit la pachet cu negocieri comerciale importante. Un exemplu? Cazul din 2011. Doi panda au fost trimiși în Scoția fix în momentul în care se discutau contracte pentru exporturi de somon și tehnologie energetică spre China.

Taiwan și pământuri rare: Semnalul trimis de Beijing

De ce acum? Momentul plecării nu e deloc întâmplător. Relațiile dintre cele două mari puteri asiatice sunt la pământ, cu tensiuni care cresc de la o lună la alta. Se pare că picătura care a umplut paharul a fost declarația premierului japonez Sanae Takaichi: Tokyo ar putea interveni militar dacă Beijingul atacă Taiwanul.

China, care vede insula ca pe o provincie rebelă, a avut o reacție dură. Răcirea relațiilor s-a simțit imediat și în economie. Beijingul a pus frână la exporturile de pământuri rare către Japonia. O lovitură directă pentru industria high-tech japoneză.

Plecarea urșilor panda are, deci, o altă greutate. E mai mult decât un simplu transfer de animale. Este un gest simbolic. O punte de legătură care se prăbușește, lăsând în urmă doar amintiri și poze făcute printre lacrimi, la o grădină zoologică din Tokyo.