Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului ar putea câştiga 4 milioane de lei pentru carbonul capturat de 14 specii de arbori din rezervaţie
În cazul în care Administrația Parcului Național Munții Măcinului (APNMM) din Tulcea ar decide să participe la o bursă de specialitate, ar putea genera cel puțin 4 milioane de lei din carbonul capturat de cele 14 specii de arbori din această rezervație. Totuși, acest lucru nu se întâmplă din cauza absenței unor reglementări care să permită o astfel de tranzacție.
Viorel Roșca, directorul APNMM, a declarat pentru AGERPRES că un studiu realizat în 2007, în cadrul unui proiect dedicat valorificării serviciilor de mediu, a evidențiat că o suprafață de 10.160 de hectare cu cele 14 specii de arbori ar putea aduce anual 9 milioane de lei la bugetul administrației, dacă carbonul capturat ar fi vândut pe o bursă de specialitate.
„Chiar dacă am reduce suprafața la 4.000 de hectare, limitându-ne la rezervațiile științifice și cele cu protecție totală, am putea obține totuși 4 milioane de lei, o sumă care ar acoperi bugetul administrației pentru cel puțin doi ani,” a adăugat Roșca.
Directorul a menționat că studiul din 2007, coordonat de expertul american Marta Ceroni și profesorul universitar Marian Drăgoi, a fost recent trimis Ministerului Mediului, care a manifestat interes pentru explorarea acestor oportunități în timpul unei vizite la Tulcea.
„Din 1994, se discută despre necesitatea cuantificării patrimoniului natural, dar nu există norme metodologice care să permită evaluarea resurselor naturale. Studiul pilot din 2007 a vizat Munții Măcinului și Munții Maramureșului și poate fi extins la nivel național,” a subliniat Roșca.
Printre cele 14 specii de arbori cu capacitate de absorbție a carbonului se numără stejarul pufos, gorunul, carpenul, teiul și frasinul.
APNMM a inițiat, în noiembrie 2005, proiectul „Consolidarea sistemului de arii protejate al României prin demonstrarea celor mai bune practici de administrare a ariilor protejate mici în Parcul Național Munții Măcinului.” Cu un buget de 3 milioane de dolari, finanțat de Fondul Global de Mediu și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, proiectul a avut ca scop implementarea celor mai eficiente metode de gestionare și parteneriate în parc, cu scopul de a le replica la nivel național. Proiectul s-a finalizat în 2009.
APNMM administrează o suprafață de 486,6 hectare, care reprezintă zone cu protecție strictă, și 3.418,32 hectare de zone cu protecție integrală.
În acest context, primul eveniment dedicat strategiei internaționale privind schimbările climatice a avut loc în 1992, la Rio de Janeiro, prin semnarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite, ratificată de Parlamentul României în 1994. Această convenție a fost semnată de 194 de state, care s-au angajat să acționeze pe termen lung pentru stabilizarea concentrației gazelor cu efect de seră.
