Alergia la muncă există oficial și are un nume – sindromul clădirii bolnave
Alergia la muncă nu este doar o scuză, ci o afecțiune medicală reală, recunoscută de organizații precum Serviciul Național Medical (NHS) din Marea Britanie. Deși pare greu de dovedit, simptomele sunt clare și apar la scurt timp după ce o persoană ajunge la birou, dispărând odată ce părăsește clădirea.
Afecțiunea se numește „sindromul clădirii bolnave”.
Manifestările sunt diverse și pot fi ușor confundate cu o răceală sau o altă problemă de sănătate. Unii angajați încep să tușească și să strănute, alții dezvoltă mâncărimi sau erupții cutanate, iar în anumite cazuri pot apărea chiar și amețeli. Condiția esențială pentru diagnostic este legătura directă dintre prezența în clădirea de birouri și apariția simptomelor.
Ce este și cum se manifestă sindromul clădirii bolnave
Medicii definesc acest sindrom ca o reacție a organismului la mediul dintr-o anumită clădire. Potrivit publicației Hello Magazine, care citează experți în domeniu, problema nu este una de natură psihologică, ci fizică, legată de calitatea mediului interior. Medicul Kathryn Basford a explicat pe larg mecanismul și simptomele asociate.
„Sindromul clădirii bolnave (SBS) este numele dat unei serii de simptome pe care le puteți dezvolta într-o anumită clădire, care continuă să se agraveze cu cât stați mai mult timp în clădire și se ameliorează odată ce plecați”, arată medicul.
Mai exact, lista de simptome este extinsă și poate afecta calitatea vieții și productivitatea la locul de muncă. Printre cele mai frecvente se numără durerile de cap persistente, nasul înfundat, senzația de piele uscată sau ochii și gâtul iritate și inflamate. si, tusea seacă, erupțiile cutanate inexplicabile, oboseala cronică sau dificultățile de concentrare sunt semne clare ale sindromului.
Dar factorul decisiv rămâne dispariția acestor probleme odată ce persoana afectată ajunge acasă sau petrece timp în aer liber.
De ce apare și cine este mai afectat
Cauzele sindromului sunt legate exclusiv de factorii de mediu din interiorul clădirilor de birouri. O ventilație deficitară este principalul vinovat, deoarece permite acumularea de poluanți și alergeni în aerul pe care angajații îl respiră timp de opt ore pe zi. Aceasta este adesea combinată cu prezența mucegaiului, a prafului sau a diverselor substanțe chimice volatile eliberate de mobilier, mochete sau produse de curățenie.
Și lipsa luminii solare contribuie la agravarea problemei. Studiile arată că lumina naturală are un rol important în reglarea ritmului circadian și în starea generală de bine, iar absența ei poate accentua stările de oboseală și dificultățile de concentrare.
Datele indică o predispoziție mai mare în rândul femeilor de a dezvolta sindromul clădirii bolnave, deși motivele exacte pentru această diferență nu sunt pe deplin înțelese.
Din fericire, problema poate fi combătută prin măsuri relativ simple. Cea mai importantă este asigurarea unei ventilări mai eficiente a spațiilor de lucru, fie prin sisteme de climatizare performante și bine întreținute, fie prin deschiderea regulată a ferestrelor. Pauzele mai dese, în care angajații sunt încurajați să iasă din clădire, ajută la reducerea expunerii. O altă soluție este instalarea unui sistem de iluminat mai puternic, care să compenseze lipsa luminii naturale.
