Bruxelles propune telemuncă obligatorie după o gaură de 22 miliarde de euro

Comisia Europeană propune statelor membre să impună o zi de muncă la distanță pe săptămână și să ieftinească transportul public. Măsurile fac parte dintr-un pachet de urgență menit să atenueze criza energetică declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu, arată un proiect al Bruxelles-ului obținut de publicația El Pais.
Conflictul i-a costat deja pe europeni peste 22 de miliarde de euro sub formă de cheltuieli suplimentare pentru importul de combustibil.
Pachetul de măsuri urmează să fie prezentat săptămâna viitoare de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, liderilor celor 27 de state membre. Documentul notează că, deși nu există o amenințare imediată la adresa securității aprovizionării, situația este tensionată. asa ca, Bruxelles-ul cere soluții rapide pentru a reduce consumul și a proteja cetățenii și companiile.
Măsuri de urgență pentru cetățeni și companii
Proiectul Comisiei Europene conține o serie de măsuri care pot fi implementate aproape imediat. Executivul european îndeamnă companiile să stabilească, acolo unde este posibil, „cel puțin o zi de telemuncă obligatorie pe săptămână”. O altă propunere vizează închiderea clădirilor publice „acolo unde este posibil”, conform documentului citat.
Mai mult, statele membre sunt încurajate să reducă tarifele la transportul public sau chiar să îl ofere gratuit pentru anumite categorii de cetățeni.
Aceste acțiuni sunt gândite să aibă un impact rapid în locuințe, clădiri, industrie și transporturi, sectoare puternic dependente de gaze și petrol. Experții Comisiei avertizează că gospodăriile și întreprinderile europene, în special IMM-urile, sunt expuse fluctuațiilor bruște ale prețurilor la nivel global.
Prețurile au explodat din cauza conflictului
Creșterea prețurilor este o consecință directă a războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Prin această strâmtoare trecea, până de curând, 20% din comerțul global cu petrol și gaze lichefiate.
Cifrele arată un șoc pe piețele energetice. Între 27 februarie 2026 și 20 martie 2026, prețurile țițeiului au crescut cu 51%, iar cele ale gazelor naturale cu 85%. Situația a fost agravată și de avarierea terminalului Ras Laffan din Qatar, cel mai mare din lume pentru gaze naturale lichefiate, în urma unui atac iranian.
Ajutor direct pentru cei vulnerabili
Pentru a atenua impactul asupra cetățenilor, Comisia propune măsuri concrete de sprijin pentru gospodăriile și industriile vulnerabile. Statele membre ar putea emite vouchere energetice specifice sau ar putea introduce prețuri reglementate temporare pentru consumatorii cu venituri mici.
si, proiectul sugerează reduceri totale sau parțiale ale accizelor la electricitate și o interdicție temporară a deconectărilor de la rețea. În plus, Bruxelles-ul deschide ușa pentru acordarea de ajutoare de stat. Sectoarele agricol și de distribuție ar putea primi compensații de până la 50% din prețul suplimentar la combustibil și îngrășăminte până la finalul anului.
Or, Comisia insistă ca furnizorii de energie să ofere clienților consiliere pentru „cel mai bun tarif” și „avertismente timpurii” la vârfuri de consum.
Agenda verde, văzută ca soluție pe termen lung
După o perioadă în care agenda verde a fost abandonată parțial, Comisia Europeană se concentrează din nou pe energiile regenerabile ca soluție strategică. „Tranziția către un sistem energetic curat, abundent, produs pe plan intern, sigur și accesibil nu este doar o necesitate de mediu, ci și un imperativ economic, de competitivitate și de securitate”, se arată în document.
Bruxelles-ul propune stimulente fiscale și sprijin financiar pentru instalarea rapidă a pompelor de căldură, bateriilor reîncărcabile, panourilor fotovoltaice și a ferestrelor de înaltă performanță. În același timp, se recomandă subvenții pentru înlocuirea rapidă a cazanelor pe combustibili fosili.
Argumentul Comisiei este susținut de date. „Statele membre care au atins o proporție ridicată de energie regenerabilă și nucleară au de obicei prețuri la electricitate sub media UE”, subliniază experții.
Documentul se încheie cu un avertisment clar: „Deciziile luate astăzi vor determina dacă următoarea criză va fi confruntată cu fragilitate sau forță”.









