Șefa FMI avertizează asupra crizelor suprapuse și taie prognoza României la 0,7%
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat miercuri că economia globală intră într-o perioadă de „crize suprapuse”, care riscă să mențină prețurile la energie la un nivel ridicat. Pentru România, veștile sunt proaste: FMI a tăiat la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la un nivel alarmant de doar 0,7%.
Anunțul semnalează riscuri majore pentru stabilitatea financiară și pentru nivelul de trai al românilor.
Datoria publică globală, la un nivel postbelic
Kristalina Georgieva a descris, în cadrul unei conferințe, o economie mondială care traversează o perioadă fără precedent. Șocurile multiple, de la cele geopolitice la cele climatice, se suprapun și se amplifică reciproc, limitând capacitatea guvernelor de a răspunde eficient. Cea mai mare vulnerabilitate, a subliniat șefa FMI, este creșterea accelerată a datoriei publice.
Mai exact, instituția estimează că datoria publică la nivel global se află pe un trend ascendent și ar putea depăși pragul de 100% din Produsul Intern Brut până în 2029.
Este un nivel care nu a mai fost atins de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. O astfel de povară a datoriilor reduce drastic spațiul fiscal al statelor, făcându-le mult mai vulnerabile la șocuri viitoare. Cu mai mulți bani alocați pentru plata dobânzilor, guvernele rămân cu mai puține resurse pentru investiții în sănătate, educație sau infrastructură. Practic, statele sunt prinse într-o capcană: trebuie să ajute populația afectată de scumpiri, dar fără a-și periclita stabilitatea bugetară pe termen lung.
Avertisment dur pentru guverne: Măsurile populiste prelungesc criza
În acest context dificil, Georgieva a criticat direct unele măsuri adoptate de guverne pentru a proteja populația. Decizii precum reducerile masive de taxe la combustibili sau limitarea exporturilor de energie, deși populare pe termen scurt, sunt considerate contraproductive de către FMI.
Mecanismul este simplu: astfel de subvenții generalizate mențin cererea la un nivel artificial de ridicat. Când prețul la pompă este mai mic, oamenii nu își reduc consumul, iar acest semnal constant de cerere mare permite producătorilor să mențină prețurile sus pentru o perioadă mai lungă. Efectul este că durerea scumpirilor se prelungește în timp, în loc ca piața să se ajusteze natural.
Or, șefa FMI a fost tranșantă în această privință.
„Astfel de acțiuni, chiar dacă sunt motivate de dorința de a proteja populația, nu vor face altceva decât să prelungească durerea provocată de prețurile ridicate”, a avertizat Kristalina Georgieva, potrivit Digi24.
Mesajul transmis guvernanților este că intervențiile care distorsionează piața nu rezolvă problema de fond. Ele doar amână un deznodământ inevitabil și, în unele cazuri, pot chiar să amplifice dezechilibrele economice.
Care este soluția propusă de FMI
În viziunea Fondului Monetar Internațional, calea de urmat nu este cea a ajutoarelor generalizate, care consumă resurse bugetare imense și nu ajung întotdeauna la cei care au cu adevărat nevoie. În schimb, guvernele ar trebui să se concentreze pe două direcții principale: reforme structurale și investiții în productivitate.
Reformele structurale se referă la modernizarea administrației publice, la simplificarea legislației fiscale și la crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să încurajeze investițiile private. Pe de altă parte, creșterea productivității înseamnă investiții strategice în infrastructură, în digitalizare și în educație, pentru a face economia mai competitivă și mai rezistentă la șocuri.
Doar o economie puternică și flexibilă reprezintă cea mai bună protecție împotriva crizelor viitoare, a insistat Georgieva. Pentru România, acest avertisment este cu atât mai relevant cu cât prognoza de creștere economică pentru 2026 a fost redusă drastic la doar 0,7%, un nivel care indică o stagnare periculoasă și riscuri majore pentru bugetul public și pentru nivelul de trai.
