România vrea medicamente de la Pfizer în contul datoriei de 600 milioane euro
Guvernul României intră la masa negocierilor cu Pfizer pentru a stinge o datorie de 600 de milioane de euro. Miza este transformarea acestei obligații financiare în medicamente inovative, absolut necesare în sistemul sanitar. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vor conduce discuțiile care încep joi, a anunțat oficialul miercuri, într-o intervenție la Digi24.
Plata sumei nu este opțională, ci o obligație stabilită de un tribunal din Bruxelles.
Miza negocierii: Tratamente de ultimă generație pentru pacienții români
Planul Guvernului este să propună un schimb. În loc să facă o plată directă care ar afecta bugetul de stat, România ar urma să primească medicamente de ultimă generație pe care Pfizer le produce, dar care nu se regăsesc momentan pe lista de compensate. Această strategie ar aduce în țară tratamente vitale, inaccesibile acum pentru mulți pacienți care suferă de afecțiuni grave.
Alexandru Rogobete a detaliat exact ce tip de medicamente sunt vizate. Este vorba despre molecule noi, destinate unor arii terapeutice cu nevoi uriașe.
„Discuțiile vor fi purtate de mine și de ministrul finanțelor, domnul Nazare, noi doi fiind mandatați de guvernul României pentru a purta aceste discuții. Sigur că vom pune pe masa propunerilor lucrurile pe care le-am mai spus în spațul public și anume încercarea de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. Aici vorbesc în special de molecule inovative sau de molecule biologice pentru pacienții oncologici sau pentru pacienții cu boli rare autoimune și așa mai departe”, a explicat Rogobete la Digi24.
Pentru pacienții cu cancer sau cu boli autoimune rare, accesul la astfel de tratamente poate schimba complet prognosticul. Aceste terapii sunt, de regulă, extrem de costisitoare, iar includerea lor pe lista de compensate prin acest mecanism ar reprezenta o șansă reală pentru mii de români.
Însă drumul până la un acord final nu va fi scurt. Ministrul Sănătății a recunoscut că întâlnirea de joi este doar începutul unui proces complex de negociere.
„Cu siguranță nu se va termina totul la o singură întâlnire. Mâine va fi deschisă discuția și negocierea. Sperăm doar că această negociere nu va dura foarte mult și că vom veni cu soluții cât mai repede pentru a putea converti această datorie de aproape 600 de milioane de euro în medicamente de care România are nevoie”, a adăugat oficialul.
O plată certă, un impact bugetar de evitat
Alexandru Rogobete a ținut să clarifice realitatea juridică a situației. Indiferent de dezbaterile politice interne, decizia tribunalului francofon de primă instanță din Bruxelles este executorie, iar datoria trebuie achitată. asa ca, Guvernul caută cea mai pragmatică soluție pentru a folosi această obligație în avantajul sistemului de sănătate.
„Suma oricum va trebui plătită și indiferent că ne place sau nu, indiferent de câte discuții în mediul politic există, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită. Acum ce încercăm să facem este ca în contul acestei sume să putem, așa cum am mai spus, aduce medicamente de care sistemul de sănătate din România are nevoie”, a explicat ministrul.
Al doilea pilon al strategiei românești vizează managementul financiar al datoriei. O plată integrală, într-o singură tranșă, ar crea o presiune uriașă asupra bugetului de stat. Pentru a evita acest șoc, delegația va propune o eșalonare a plăților.
Planul este ca suma să fie achitată pe parcursul mai multor ani. Mai mult, plățile ar putea fi corelate cu consumul real al noilor medicamente care ar intra pe lista de compensate. Această abordare ar asigura o cheltuială predictibilă și sustenabilă pentru statul român.
„clar că încercăm să găsim o sursă de finanțare, dar targetul nostru în negociere este ca suma să fie eșalonată în funcție de consumul și de eventualele medicamente noi pe care încercăm să le introducem în listă pe mai mulți ani de zile, astfel încât să nu plătim toată suma o dată și anume în perioada imediat următoare”, a concluzionat ministrul Sănătății.
Litigiul a pornit după ce România a refuzat să mai preia dozele de vaccin anti-COVID contractate la nivel european în anul 2023, pe fondul scăderii cererii odată cu finalul pandemiei.
